Moldova se poate integra în UE doar dacă se implică în război și este anexată de România, potrivit unor narațiuni false reluate de propaganda Kremlinului.
ȘTIRE: Parlamentul Republicii Moldova, abia intrat în funcțiune, a reușit deja să dezamăgească prin scandaluri, renunțări la mandate și destrămarea coaliției. Discursul Maiei Sandu a spulberat iluziile despre stabilitate: președinta a repetat tezele PAS despre „război”, „uneltirile Kremlinului” și aderarea la UE până în 2028. Publicistul din Chișinău, Serghei Tkaci, comentează pentru „PolitNavigator” situația politică:
[...] „Mi se pare că autoritățile moldovene vor încerca să aducă țara în UE pe ușa din dos, adică prin România. În primul rând, partidul de guvernământ nu are potențial. În al doilea rând, în țară nu există unitate în privința aderării la UE (așa cum a fost, de exemplu, în România sau Polonia). În al treilea rând, însăși Uniunea Europeană este într-o criză profundă, într-o fază de destrămare. În al patrulea rând, trebuie ținut cont că pe continent are loc un război hibrid global. Vedem chiar explozii la rafinării în România, Ungaria, incendii în Slovacia — iar asta poate fi considerată un casus belli.
Sunt prea multe variabile și factori care îngreunează aderarea Moldovei. Nu trebuie uitat că toată această demagogie despre aderare ar putea fi doar o fațadă, o pregătire pentru transformarea teritoriului într-un nou focar de război. În condițiile actuale, a cere retragerea trupelor și armamentului rusesc este o cale directă spre război, deoarece în regiune situația intră într-o nouă fază, iar escaladarea este permanent alimentată. Despre militarii ruși din Transnistria se vorbește acum ca despre o nouă ocazie de a ridica temperatura confruntării și de a „ține în frâu” Moscova.”
NARAȚIUNI: 1. Integrarea Republicii Moldova în UE va însemna, de fapt, anexarea acesteia de către România. 2. Pentru a adera la UE, Republica Moldova va trebui să se implice, mai întâi, în războiul din Ucraina. 3. Solicitarea Chișinăului privind retragerea trupelor ruse din Transnistria înseamnă de fapt provocarea Moscovei, ceea ce va duce la război.
OBIECTIV: Subminarea sprijinului public pentru integrarea europeană a Republicii Moldova prin prezentarea acesteia drept un proces periculos care o va lipsi de suveranitate: Moldova ar urma să fie „anexată” de România, să fie atrasă în războiul din Ucraina și să provoace o confruntare militară cu Rusia prin cererea de retragere a trupelor din Transnistria. În ansamblu, aceste narațiuni urmăresc să inducă frică, neîncredere și sentimentul inutilității parcursului european, pentru a menține dependența geopolitică a țării de Moscova și pentru a delegitima autoritățile proeuropene de la Chișinău.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, însuși autorul declarațiilor se contrazice - într-un paragraf susține că integrarea Republicii Moldova în UE se va face doar prin unirea cu România, în altul – că pentru integrare Republica Moldova va trebui să se implice în război, acestea fiind lucruri diferite. Ambele narațiuni false sunt printre favoritele propagandei moscovite.
Deși s-a vorbit și continuă să se vorbească în anumite cercuri atât la Chișinău, cât și la București, despre o potențială unire a Republicii Moldova cu România, acest subiect nu a fost pus niciodată oficial în discuție între conducătorii claselor politice din cele două state; în plus România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova.
La fel este falsă și narațiunea privind implicarea Republicii Moldova în război drept condiție pentru aderarea la UE. În primul rând nu a existat o asemenea condiționalitate, UE nu este implicată în războiul din Ucraina și nici nu a trimis trupe. În plus, Republica Moldova are capacități militare extrem de limitate, astfel încât, chiar dacă ar exista un asemenea scenariu, implicarea sa în război nu va avea practic niciun efect.
Rusia, care controlează de facto regiunea separatistă transnistreană, menține în stânga Nistrului un depozit militar, rămas din perioada sovietică și un contingent care îl păzește. Moscova și-a asumat încă la summitul OSCE din 1999 să retragă munițiile și contingentul militar, ceea ce nu a făcut nici până acum. Chișinăul a cerut îndeplinirea acestor angajamente la majoritatea reuniunilor internaționale, de-a lungul anilor, astfel că demersurile autorităților moldovene nu reprezintă ceva nou, care ar trebui să ducă la război.
În discursul său la ședința de inaugurare a noului Parlament, Maia Sandu a pus accentul pe asigurarea păcii în Republica Moldova.
Propaganda rusă a mai lansat narațiuni legate de proxima dezintegrare a Uniunii Europene sau problemele economice cu care se confruntă, pentru a crește nivelul euroscepticismului nu doar în Republica Moldova. Veridica a demontat, inclusiv recent, unele dintre aceste narațiuni.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Pe 28 septembrie în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare în urma cărora Partidul Acțiune și Solidaritate, pro-european și pro-prezidențial, a obținut o nouă majoritate de 55 din cele 101 de locuri în Parlamentul de la Chișinău.
Scrutinul a fost dominat de geopolitică și interferența Rusiei, ale cărei eforturi s-au dovedit, în cele din urmă, zadarnice. Potrivit experților de la Chișinău, rezultatele alegerilor vor permite continuarea parcursului european al țării și au fost salutate de lideri europeni. Pe de altă parte, Kremlinul a pus la îndoială caracterul democratic al scrutinului, făcând referire la faptul că nu ar fi fost create condiții pentru ca să voteze moldovenii din Rusia, narațiune utilizată des de propaganda rusă.
Republica Moldova, care oscilează între direcția vestică și estică de la proclamarea independenței sale în 1991, a realizat pași importanți spre integrarea în Uniunea Europeană începând cu 2022, în special în contextul războiului din Ucraina, obținând în termen scurt statutul de țară candidată și decizia de lansare a negocierilor de aderare.
Populația rămâne însă divizată, așa cum a arătat și referendumul privind integrarea europeană, din 2024, care a trecut la limită. Minorități etnice vorbitoare de rusă, politicieni pro-ruși, dar expunerea la propaganda moscovită, mențin încă un puternic curent pro-european în Republica Moldova.
În Republica Moldova, care este un teritoriu românesc și unde limba oficială este româna, chiar dacă o bună parte a populației o numește „moldovenească”, termen impus de fostele administrații țaristă și sovietică, există un curent unionist, care s-a transformat dintr-unul al elitelor culturale într-o opțiune care ar fi susținută de peste 30% din populație, potrivit unor sondaje. Totuși, o presupusă iminentă unire a Republicii Moldova cu România (anexarea Republicii Moldova) rămâne una dintre principalele „sperietori” pentru o parte a populației, în special pentru minoritățile etnice. Aceasta este asociată cu una dintre cele mai vechi narațiuni sovietice anti-române despre „jandarmul român” (caricaturizat drept un personaj care maltrata, tortura, își bătea joc de populația locală), lansată la scurt timp după unirea Basarabiei cu România din 1918.
Verifică sursele:
