Guvernarea de la Chișinău este dictatorială, rusofobă și impune cenzura, potrivit unui raport elaborat de Rusia și Belarus.
ȘTIRE: Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Moldova tinde în continuare spre degradare. Acest lucru se menționează, printre altele, în Raportul comun al Ministerelor de Externe din Rusia și Belarus privind situația drepturilor omului în Moldova.
În document se menționează faptul că, după ce Rusia a lansat operațiunea militară specială de denazificare și demilitarizare a Ucrainei și de protecție a populației pașnice din Donbas (SVO), în Moldova au avut loc, în general, schimbări în direcția negativă pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă. „Occidentul colectiv” își continuă încercările insistente de a atrage Moldova în coaliția rusofobilor înfocați. În republică are loc instaurarea unui regim totalitar. Urmînd cursul integrării europene, care este distructiv pentru interesele naționale, forțele actuale din Moldova încearcă să transforme republica într-o periferie rusofobă a Uniunii Europene.
După cum se menționează, toate eforturile regimului Maiei Sandu au contribuit la formarea unui stat polițienesc în Moldova, cu toate manifestările caracteristice: restricționarea drepturilor electorale; curățarea spațiului informațional prin metode totalitare de cenzură; împiedicarea accesului liber la mass-media (în special în limba rusă); închiderea canalelor de televiziune incomode; blocarea resurselor de Internet; distrugerea oricăror forme de dezacord.
[...] De asemenea, în el se constată faptul că autoritățile Moldovei duc o politică țintită de derusificare artificială a republicii, de discriminare a populației rusofone și de excludere a limbii ruse din toate sferele vieții publice. Se subliniază faptul că populația rusofonă a țării continuă să fie discriminată la nivelul organelor de stat. Compatrioții ruși, precum și locuitorii vorbitori de limbă rusă în general, întîmpină adesea greutăți în garantarea drepturilor lor de a avea acces la serviciile publice, de a alege limba de creștere și educație și de a primi informații în limba lor maternă. Au fost înregistrate cazuri de presiune și intimidare a activiștilor pro-ruși.
[...] În el se precizează că astăzi conducerea Republicii Moldova este formată aproape în totalitate din cetățeni români - deținători ai pașaportului acestei țări sînt șefa statului Maia Sandu, șefii guvernului și parlamentului, deputați și miniștri, judecători și mulți înalți funcționari de stat. "Avînd în vedere acest lucru, experți nu se miră de faptul că întreaga activitate a autorităților moldovenești vizează dezrădăcinarea identității naționale și înlocuirea acesteia cu una românească", se arată în Raportul comun al Ministerelor de Externe din Rusia și Belarus privind situația drepturilor omului în Moldova.
NARAȚIUNI: 1. Guvernul moldovean promovează rusofobia. 2. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău impune cenzura. 2. Republica Moldova este un stat dictatorial.
OBIECTIV: Să mobilizeze comunitatea vorbitoare de rusă și simpatizanții Rusiei împotriva deciziilor guvernamentale; să descrie R. Moldova ca un stat intolerant și represiv față de minoritatea rusă; să discrediteze modelul european ca opțiune de dezvoltare.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Minoritățile din Republica Moldova utilizează în continuare limba rusă, fără vreun impediment din partea autorităților; din contră, limba rusă este folosită chiar și de vorbitori nativi de limbă română atunci când aceștia interacționează cu nativi de rusă. De asemenea, rusa este în continuare studiată în școlile cu predare în limba română; mai mult, circa 16% din școli sunt cu predare în limba rusă, ceea ce corespunde cu ponderea minorităților naționale, astfel încât nu poate fi vorba de încălcarea dreptului la educație în limba rusă.
- Moldova a înregistrat progrese remarcabile la capitolul libertății presei. Potrivit indicelui libertății presei, publicat anual de organizația Reporteri fără frontiere, poziția Republicii Moldova s-a îmbunătățit considerabil începând cu anul 2022 – urcând în top pe locul 35, conform ultimului raport.
Pe de altă parte, propaganda rusă și efectele sale sunt vizibile zilnic în Republica Moldova. Numeroase studii și investigații au atras atenția la acest fenomen ca parte a războiului hibrid al Rusiei îndreptat împotriva vecinul vestic al Ucrainei cu scopul readucerii acestuia în sfera sa de influență. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Studii Est-Europene de la Stockholm, atacurile hibride îndreptate împotriva Moldovei și, respectiv, propaganda s-au intensificat. „Moldova s-a confruntat cu un baraj constant de atacuri de dezinformare din partea Rusiei. Aceste atacuri au crescut substanțial din 2022”, potrivit studiului.
„Dată fiind prezența informațională puternică a Rusiei, aceasta a reușit să manipuleze în mod sistematic opinia publică și să slăbească coeziunea socială în țară. În mod tradițional, Federația Rusă promovează diferite narațiuni manipulative legate de trecutul sovietic, implicit ideea că Republica Moldova aparține așa-zisei lumi rusești, Russkii mir. Începând cu anul 2014 - în special, când a fost încheiat Acordul de asociere cu UE -, Rusia a promovat și narațiuni îndreptate împotriva aspirațiilor europene ale Republicii Moldova”, potrivit Analizei și Strategiei de sporire a rezilienței la dezinformare în Republica Moldova, elaborată de unul dintre cele mai cunoscute think-tank-uri de la Chișinău, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.
Și rapoarte interne de monitorizare constatau că posturile TV ruse retransmise în Republica Moldova erau utilizate ca instrumente de propagandă.
De la începutul războiului, propaganda rusă și pro-rusă a lansat mai multe narațiuni privind influența sau chiar controlul Occidentului asupra autorităților de la Chișinău, care ar fi gata să se implice în războiul din Ucraina de partea Kievului. O temă utilizată în acest context este cea privind instaurarea unui așa-zis regim autoritar la Chișnău care este sprijinit de un Occident ce folosește principiile democratice doar pentru a putea să își atingă obiectivele, fără să creadă în ele. Veridica a mai demontat anterior acest tip de narațiuni.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este în pragul alegerilor parlamentare care vor avea loc la 28 septembrie, considerate din nou „cruciale” pentru orientarea geostrategică a țării, lupta ducându-se între actuala guvernare, pro-europeană și partide filoruse. Mai multe minorități din Republica Moldova (ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari), sunt vorbitoare de rusă, iar majoritatea membrilor acestora optează pentru o apropiere a Republicii Moldova de Moscova.
Deși ponderea minorităților vorbitoare de limbă rusă scade, mai există politicieni și partide care încearcă să folosească minoritățile în scopuri electorale, prin promovarea unor subiecte precum declararea limbii ruse ca a doua limbă „de stat”.
De asemenea s-au întețit mesajele din presa rusă despre presupusa încălcare a drepturilor minorităților vorbitoare de rusă și acuzațiile la adresa guvernării de la Chișinău, care este comparată cu puterea de la Kiev pe care Kremlinul o acuză de „nazificare”.
Republica Moldova este ținta unui război hibrid care se intensifică de fiecare dată în preajma alegerilor. Propaganda rusă a devenit și mai agresivă în timpul campaniei electorale pentru referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie 2024, iar recent, The Insider a deconspirat lansarea unei ample campanii incisive, având în vizor Moldova, în contextul alegerilor parlamentare, preconizate pentru toamna acestui an.
Relațiile Chișinău-Moscova s-au deteriorat pe parcursul ultimilor ani în contextul în care războiul a avut consecințe directe asupra Republicii Moldova – majorarea prețurilor, în primul rând la resursele energetice importate din Rusia (gazul), distrugerea logisticii de transport, amplificarea amenințărilor la adresa securității etc. Din cauza atacurilor cu rachetă asupra sistemului energetic ucrainean, în Republica Moldova s-au produs în câteva rânduri pene de curent. Mai multe rachete rusești au survolat spațiul aerian al țării, iar bucăți de rachetă au căzut pe teritoriul său.
Rusia ar fi fost în spatele unui complot de a răsturna prin violențe guvernarea pro-europeană; planul a fost descris de autoritățile de la Chișinău, Kiev, dar și oficiali internaționali. În plan ar fi fost implicat și politicianul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014. Șor s-a mutat oficial la Moscova, după mai mulți ani în care a stat în Israel, și a preluat conducerea unui bloc de partide mici, pro-ruse și anti-UE declarate, care militează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică, condusă de Kremlin.
Verifică sursele:
