Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Acuzaţii nefondate de înscenare a unei tragedii în Gaza
În 14 octombrie, o lovitură a armatei israeliene asupra spitalului Al Aqsa din Gaza a provocat un incendiu care a dus la moartea a cinci persoane. Potrivit imaginilor de la faţa locului, cel puţin una dintre victime a ars de vie. Un student de nici douăzeci de ani, pe nume Shaaban Al-Dalu, este filmat în timp ce este cuprins de flăcări sub un hangar care adăpostește corturile refugiaților în curtea spitalului. Secvenţa îngrozitoare, intens mediatizată, se adaugă voluminosului dosar care documentează atrocităţile războiului din Gaza, început acum un an după incursiunea din 7 octombrie a teroriştilor Hamas în sudul Israelului. Imaginile tragediei nu l-au impresionat însă pe purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, care a declarat la postul londonez de radio LBC că totul este o înscenare pusă la cale de palestinieni.
Ben Kentish, jurnalist Radio LBC:
„(…) De ce a murit acest tânăr de 19 ani?
David Mencer, purtător de cuvânt al guvernului israelian:
Există un element pe care noi, aici în Israel, îl numim „Pallywood”. Există un curent de punere în scenă a unor astfel de incidente în cadrul Autorităţii Palestiniene şi, deasemenea, în Gaza. Acum, referitor la această poveste… Am văzut cu ochii mei dovezi care arată cum sunt fabricate, cum sunt folosite manechine, cum sunt create, regizate poveştile de acest fel pentru a îngrozi lumea. Eu am văzut cu ochii mei şi alţi oameni pot vedea acelaşi lucru.
B.K.: Vreţi să spuneţi că tânărul acela nu a murit cu adevărat?
D.M.: Ştiu că acolo au fost actori, actori palestinieni care au mimat groaza.
B.K.: Da, dar asta nu înseamnă că videoclipul este un fals.
D.M.: Înseamnă că acelaşi actor palestinian apare constant în diferite versiuni ale videoclipurilor. (…)”
Oficialul israelian preia de fapt o teorie postată cu trei zile înainte pe contul Instagram pro-israelian botezat „Bob Hasbara”, termenul Hasbara semnificând strategiile de propagandă israeliană destinată străinătăţii. Argumentul adus de cel care se ascunde după pseudonimul respectiv este că filmarea a fost realizată de Saleh Al Jafarawi, un palestinian acuzat în dese rânduri, dar fără temei, de distribuirea unor imagini cu pretinse crime de război atribuite israelienilor, puse în scenă cu aşa-numiţii „actori de criză”. Dincolo de acuzaţiile dovedite ca false aduse de-a lungul timpului videojurnalistului palestinian, tragedia provocată de recentul incendiu este reală, iar imaginile o redau cu fidelitate. Este concluzia jurnaliştilor Reuters, ca şi a celor de la televiziunea France 24. Ei au arătat că există online încă cel puţin alte patru clipuri diferite, filmate din alte unghiuri, care au captat incidentul în momente diferite. Într-unul dintre acestea se poate vedea victima mişcându-se în mijlocul flăcărilor.
În altul, este vizibil chipul victimei care încearcă să se protejeze. Un alt indiciu care confirmă autenticitatea filmărilor îl reprezintă dinamica unui cablu sau a unei frânghii vizibile în cadru. Elementul este prezent în toate filmările, cea din urmă surprinzând momentul în care acesta cade arzând asupra victimei. În plus, în baza reperelor din imagini, contul specializat în geolocalizare Abu Location a confirmat că zona filmărilor se află la câţiva paşi de spitalul lovit de israelieni.
Sporesc dezinformările anti-musulmane în Europa
Infracţiunile motivate de ură şi instigările la ură împotriva musulmanilor şi imigranţilor înregistrează în ultimele luni în Europa o creştere dramatică. Jurnaliştii de la Deutsche Welle au trecut în revistă câteva dintre acestea, analizând mai multe conturi de pe reţelele de socializare extrem de active în răspândirea dezinformărilor şi a falsurilor. Cele mai multe îi portretizează pe musulmani ca fiind infractori violenţi sau profitori ai ajutoarelor sociale primite de la stat, în detrimentul nemusulmanilor. De exemplu, o scenă de stradă violentă a fost descrisă online drept un recent jaf al unor imigranţi din Orientul Mijlociu asupra unui cetăţean german. În realitate, imaginile sunt din 2022 şi arată un român atacat pe stradă de nişte bulgari, fără ca vreunul din cei implicaţi să fie musulman. Lovirea brutală a unei tinere într-o staţie de metrou a fost atribuită unui musulman rezident în Germania, când de fapt s-a petrecut în Spania, iar atacatorul nu era musulman.
Asemănător, momentul unui atac din Australia, fără conotaţii religioase, a fost distribuit ca fiind agresiunea unui musulman în Austria. Un videoclip viral, catre pretinde că înfăţişează tineri musulmani surescitaţi care ameninţă că vor viola toate femeile albe şi-i vor decapita pe bărbaţi, nu este decât o scenă cu suporterii echipei de fotbal a Algeriei, entuziasmaţi de victoria în semifinala Cupei Africii din 2019. Pentru a sugera periculozitatea presupuşilor infractori musulmani, o postare pe Facebook susţine că forţele speciale germane au fost echipate cu costume speciale din zale care să le protejeze de loviturile de cuţit. Imaginile ataşate sunt însă vechi şi arată nişte uniforme testate înainte de 2015. Instrumentul Inteligenţei Artificiale şi-a făcut de curând intrarea în arsenalul dezinformărilor anti-imigraţie. O dovedeşte un videoclip, postat pe platforma X de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania înainte de alegerile din landul Brandenburg, care prezintă contrastul dintre imaginea idilică a unei Germanii fără imigranţi şi aspectul sumbru al unei ţări alterate de străini.
Elon Musk, finanţator şi colportor al dezinformărilor pro-Trump
Ultimele săptămâni ale campaniei prezidențiale din Statele Unite arată că Elon Musk, cel mai bogat om din lume, se implică în alegeri într-un mod fără precedent în istoria modernă americană. O analiză a cotidianului The New York Times arată că proprietarul reţelei de socializare „X”, fostă Twitter, promovează neobosit candidatura republicanului Donald Trump, răspândind de pe contul său cu peste 201 milioane de urmăritori teorii ale conspiraţiei despre Partidul Democrat şi insultând-o în mod repetat pe candidata acestuia, vicepreşedinta în funcţie Kamala Harris. Mai mult, miliardarul conduce personal activitatea unui Comitet de Acţiune Politică pe care l-a finanţat cu zeci de milioane de dolari pentru a obţine voturi pro-Trump în toată America. Încă din februarie, în discuţii particulare, Musk prezenta pe un ton apocaliptic importanţa crucială a învingerii lui Joe Biden în cursa prezidenţială. Iniţial, Musk îl considera pe Trump ca fiind un „ratat”, dar „răul cel mai mic” şi ezita dacă să-i acorde susţinerea sa explicită. În prezent, a ajuns să-l admire necondiţionat pe candidatul republican, căruia îi laudă „curajul” şi „simţul umorului”. Ba chiar, cineva care a vorbit de curând cu Elon Musk a relatat că miliardarul ar fi spus, fără urmă de ironie, că „îl iubeşte” pe Trump. Ca dovadă a implicării sale, Musk şi-a stabilit baza de operaţii în Pennsylvania, stat pe care îl consideră cheia câştigării alegerilor de către Trump. Angajamentul frenetic al lui Elon Musk reflectă viziunea sa asupra acestui moment din istoria americană. El a avertizat pe platforma X despre efectele caracterizate ca „înfricoşătoare” ale politicilor democrate, etichetându-le ca „progresiste” şi bazate pe „cenzură”. A susţinut, fără dovezi, că democraţii încearcă să umple ţara de imigranţi şi a prezis că scrutinul din 5 noiembrie ar putea reprezenta „ultimele alegeri libere din America”.
O evaluare exactă a întregului sprijin financiar oferit de Musk campaniei lui Donald Trump este deocamdată imposibilă, în bună măsură din cauza rolului său determinant pe reţeaua X, unde amplifică masiv mesajele fostului preşedinte. Într-o discuţie recentă cu unul dintre asociaţii săi, Trump ar fi estimat ajutorul primit din partea lui Elon Musk la 500 de milioane de dolari. Donald Trump îi este recunoscător miliardarului pentru sprijinul acordat. A promis că dacă va ajunge din nou la Casa Albă îl va numi pe Elon Musk în fruntea unei echipe care să supravegheze eficienţa activităţii guvernamentale. Dar, pe lângă admiraţia pentru faima şi averea lui Musk, Trump apreciază şi capacitatea platformei X de a-i promova mesajele. După ce luna trecută un jurnalist a publicat informaţii piratate despre campania lui Trump, reţeaua X a blocat orice legătură către materialul neconvenabil, suspendând totodată contul jurnalistului. Beneficiile aduse de reţeaua de socializare deţinută de Musk sunt mult mai ample. Din iulie, de la anunţul susţinerii candidaturii fostului preşedinte, Elon Musk a postat de cel puţin 109 ori despre Trump şi alegeri. Şi, deşi în trecut spunea că platforma ar trebui să fie „neutră din punct de vedere politic”, nu s-a sfiit să distribuie dezinformări electorale, între care şi acuzaţia neîntemeiată că democraţii au trecut la „importul deliberat de alegători” şi la „urgentarea” procedurilor de acordare a cetăţeniei pentru imigranţi astfel încât să deţină controlul asupra electoratului. O postare din această lună cu un astfel de conţinut a adunat aproape 34 de milioane de vizualizări, confirmând amploarea influenţei titularului celui mai urmărit cont al reţelei. Într-o altă postare recentă, Elon Musk pretinde că „dacă nu câştigă Trump şi nu scăpăm de puzderia de reglementări sufocante (şi care nu au nimic de a face cu siguranţa!), omenirea nu va ajunge niciodată pe Marte”.
Bizara predicţie a strâns rapid 18 milioane de vizualizări. Cea mai recentă iniţiativă de campanie a lui Musk este promisiunea oferirii a câte un milion de dolari zilnic unui semnatar al petiţiei sale de susţinere a Constituţiei Statelor Unite. Documentul se referă la primele două amendamente, cel privind libertatea de exprimare, respectiv dreptul de a purta arme. Oferta excentrică a miliardarului a stârnit controverse privind legalitatea demersului. Unii jurişti consideră că, prin condiţia pusă participanţilor de a fi înregistraţi ca alegători, premierea acestora poate fi considerată o formă de mituire a alegătorilor, adică o încalcare a legii electorale americane.
