Donații
Veridica.md
Schimbările climatice, refugiații din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, ucrainenii din Polonia și, înainte de asta, vaccinările împotriva COVID-19 – orice problemă care poate stârni emoții puternice și dezbina oamenii este exploatată de Moscova. După cum arată cercetările efectuate în ultimele luni, canalele de comunicare pro-ruse au pătruns în mod semnificativ internetul și rețelele sociale din Polonia și țările din Europa de Est. Aceste canale exploatează diverse instrumente digitale pe care le folosesc pentru a manipula opinia publică, a răspândi dezinformare și a semăna discordie. Metodele principale pe care le folosesc includ utilizarea de boți, conturi false și comportament coordonat manipulator pentru a amplifica narațiunile înșelătoare și pentru a crea iluzia de sprijin sau opoziție larg răspândită față de anumite puncte de vedere.
Platforme sociale precum Facebook, X (fostul Twitter) și YouTube sunt frecvent vizate datorită bazei lor extinse de utilizatori și a faptului că facilitează răspândirea rapidă a informațiilor. Entitățile pro-ruse creează și răspândesc adesea conținut senzaționalist conceput special pentru a deveni viral, utilizând algoritmi care prioritizează angajamentul în detrimentul acurateței. Propaganda rusă reprezintă o amenințare semnificativă la adresa stabilității politice și a coeziunii sociale a Poloniei și a altor țări UE. Folosind un amestec sofisticat de dezinformare, manipulare psihologică și narațiuni strategice, canalele de comunicare pro-ruse urmăresc să influențeze opinia publică și să submineze încrederea în instituțiile democratice. Deocamdată, nu prea pare că Polonia este capabilă să se apere împotriva acestor tactici.
„Crede-mă – Putin este un erou!”
Amploarea propagandei rusești în Polonia este substanțială. Un studiu realizat de OKO.press a evidențiat prezența unei rețele extinse de site-uri web și conturi de social media dedicate diseminării de conținut pro-rus. Această rețea se ascunde adesea sub masca unei surse legitime de știri, iar cititorului obișnuit îi este dificil să facă distincția între realitate și ficțiune. Campaniile de propagandă sunt sofisticate, implicând un amestec de informații veridice, jumătăți de adevăr și falsuri absolute, ceea ce face ca dezmințirea lor să fie deosebit de dificilă.
Pentru a investiga influența propagandei ruse asupra opiniei publice poloneze, jurnaliștii OKO.press au analizat 4.200 de intrări pe platforma X, postate în iunie 2024 de profiluri pro-ruse. Aceste conturi au fost selectate pe baza a trei criterii: au difuzat frecvent tweet-uri ale fostului judecător polonez Tomasz Szmydt, care a fugit în Belarus în mai și se confruntă cu acuzații de spionaj; au furnizat link-uri către site-uri web false care se pretind instituții de presă poloneze: revista săptămânală „Polityka” și Radioul public polonez; și au repostat în mod constant anumiți autori, cunoscuți pentru conținutul pro-rus pe care îl promovează. Analiza s-a concentrat pe un set clar de conturi al căror caracter pro-rus era de netăgăduit.
Douăzeci și unu la sută din tweet-urile de la aceste profiluri s-au concentrat pe migrație, unele făcând referire la situația de la granița dintre Polonia și Belarus. Majoritatea i-au portretizat negativ pe imigranții de culoare și musulmani, folosind adesea videoclipuri din alte părți ale lumii, dintre care multe create cu ani în urmă. 15,6 % dintre postări au vizat războiul din Ucraina, prezentând conflictul dintr-o perspectivă rusă, evidențiind succesele armatei ruse și eșecurile forțelor ucrainene, ignorând în același timp eșecurile trupelor rusești pe linia frontului. Ceea ce este interesant este că al treilea subiect cel mai popular în iunie a fost promovarea Rusiei, în special a lui Vladimir Putin. Președintele Federației Ruse a fost descris ca un erou, un eliberator al Europei de nazism și un lider global care își extinde sfera de influență.
„Nu credeți că Polonia ar trebui să scape de ucraineni?”
Propaganda rusă merge mult dincolo de răspândirea de informații false pe platforme precum X și Facebook. Aceste campanii de dezinformare au devenit din ce în ce mai sofisticate, utilizând tactici precum videoclipuri deepfake și manipulate pentru a distorsiona realitatea, a submina încrederea în mass-media și instituții, pentru a exacerba tensiunile politice și sociale și pentru a promova narațiunile pro-ruse.
În ultimele luni, în mass-media de la Kremlin au apărut înregistrări în care propagandiști ruși încearcă să îi păcălească pe doi foști președinți polonezi, Aleksander Kwaśniewski și Bronisław Komorowski. Comedianții Vladimir Kuznetsov și Alexander Stolyarov, cunoscuți drept Vovan și Lexus, au obiceiul de a se da drept personaje cunoscute. Ei au înșelat anterior lideri mondiali precum Angela Merkel, Georgia Meloni, Kamala Harris, Recep Erdogan și președintele polonez Andrzej Duda. De data aceasta s-au dat drept Petro Poroșenko și au încercat să-i provoace pe politicienii polonezi să facă declarații care să fie folosite de propaganda rusă.
Falsul Poroșenko le-a sugerat foștilor președinți polonezi să ia în considerare renunțarea la Oblastul Lviv, a încercat să-l păcălească pe Kwaśniewski să recunoască că UE a încercat să-l înlăture pe Viktor Ianukovici de la putere în 2012 și a căutat să obțină opinii extreme despre Jarosław Kaczyński. Aceste eforturi manipulatoare au avut ca scop influențarea opiniilor cetățenilor polonezi, ruși și ucraineni. Ambii foști președinți au dat însă dovadă de prudență și nu s-au lăsat provocați.
Într-o conversație cu Belsat, Aleksander Kwaśniewski a dezvăluit că Petro Poroșenko a luat legătura cu el folosind aplicația Zoom. „Poroșenko părea chiar el”, a spus Kwaśniewski, sugerând că probabil s-a folosit software-ul deepfake pentru a modifica vocea și aspectul interlocutorului. Kwaśniewski a subliniat că a raportat autorităților poloneze suspiciunile sale cu privire la autenticitatea conversației și i-a îndemnat pe ceilalți să fie precauți în situații similare.
Există și alte metode de obținere a unor materiale ce pot fi folosite ulterior în scopuri propagandistice. Recent, companiile poloneze care realizează sondaje de opinie publică au primit solicitări de la entități neidentificate. Aceste mesaje, deseori trimise prin Gmail, solicitau sondaje cu privire la opiniile polonezilor despre ruși și ucraineni, alcătuite din întrebări extrem de părtinitoare. Cotidianul „Rzeczpospolita” a raportat că solicitanții au oferit sume cu 200-300 la sută mai mari decât tarifele normale pe piață. Notele de subsol ale emailurilor conțineau adrese și numere de telefon false, presupusele țări plătitoare fiind Olanda și Franța.
"Din păcate, nu am nicio îndoială că va exista cineva dispus să efectueze astfel de sondaje. A pune întrebări greșite din punct de vedere metodologic nu este o infracțiune, iar tarifele ridicate oferite pentru realizarea sondajelor stimulează imaginația", a spus Marcin Duma, președintele Institutului de cercetare socială și de piață IBRIS. Solicitanții fictivi au cerut ca polonezilor să li se pună întrebări tendențioase precum „Ce vă enervează la ucraineni?”, „Ar trebui Polonia să scape de ucraineni?”, „Nu ar trebui UE să înceteze furnizarea de arme Ucrainei, prin care își expune cetățenii la pericole?” și „Nu ar trebui Rusia să facă pași mai radicali pentru a pune capăt războiului?” Reprezentanții companiilor poloneze de cercetare cred că în spatele acestui lucru se află serviciile secrete rusești sau belaruse, iar natura întrebărilor indică dorința de a folosi răspunsurile pentru a destabiliza situația din Polonia. Șeful securității cibernetice de la HackerU Polska suspectează că aceasta este o altă fază a operațiunilor ostile de dezinformare. „Ei pot submina încrederea societății”, spune Maciej Cieśla.
„Tensiunile geopolitice din această parte a Europei cresc în mod semnificativ activitatea infracțională cibernetică, plasând Polonia printre țările deosebit de expuse acestor amenințări”, a declarat Jakub Wychowański, expert în securitate cibernetică și președinte al VECTO, o companie specializată în protecția datelor și a sistemelor IT. „Deși incidentele care afectează infrastructura critică și guvernamentală implică adesea grupuri de hackeri ruși sau belaruși, problema este mult mai complexă”, a adăugat el.
Ministrul Apărării Naționale Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat că anul trecut au fost înregistrate 80.000 de incidente ostile având ca țintă Polonia. El a avertizat că anul acesta numărul s-ar putea dubla. La începutul lunii iulie, Agenția poloneză de presă (PAP), principala instituție de presă națională a Poloniei, a căzut victima unui atac al hackerilor ruși. O informație falsă a fost publicată de două ori pe site-ul PAP cu titlul: „Prim-ministrul Republicii Polone Donald Tusk: mobilizarea parțială va începe în Polonia la 1 iulie 2024”. Această dezinformare era menită să provoace panică. Mesajul a fost îndepărtat rapid, iar agenția a clarificat că nu PAP a fost sursa textului. Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor digitale Krzysztof Gawkowski a indicat Rusia drept sursa atacului, admițând că „în fiecare zi reușim să prevenim atacuri similare asupra infrastructurii critice din Polonia. Dar vor fi mai multe, nu avem nicio îndoială. Numărul lor a crescut cu peste 100% înainte de alegeri”, a spus el.
În ciuda acestui fapt, premierul Tusk a semnat un ordin de menținere a nivelului de alertă pentru spațiul cibernetic la BRAVO-CRP, al doilea nivel pe o scară de patru.
Vă asigur că schimbările climatice ne sunt benefice
NATO a publicat un nou raport care subliniază eforturile guvernului rus de a disemina dezinformarea menită să saboteze investițiile în ecologie, să submineze voința politică pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și să asigure continuarea dependenței occidentale de combustibilii fosili. Raportul evidențiază o creștere a campaniilor rusești de dezinformare legate de tranziția europeană la energia verde, observată pe rețelele sociale și platformele de știri online. În calitate de producător semnificativ de petrol și gaze, Rusia are un interes personal în întârzierea trecerii la sursele de energie regenerabilă.
Raportul NATO citează, printre alți factori, acțiunile presei guvernamentale rusești, care pune la îndoială schimbările climatice, minimalizează pericolele acestora și chiar evidențiază pretinse aspecte „pozitive”. „Ei descriu încălzirea globală ca pe o „înșelăciune” și planurile de reducere a emisiilor ca pe o formă de „imperialism occidental”, menită să slăbească economiile țărilor în curs de dezvoltare”, se arată în document. NATO observă că de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, a existat o „creștere semnificativă a dezinformării rusești legate de tranziția la energie verde a Europei”. Ca răspuns la invazie, UE nu numai că a luat măsuri pentru a înceta dependența de combustibilii ruși, dar și-a accelerat și tranziția de la petrol și gaze către surse de energie curată.
Alianța a efectuat o analiză a peisajului informațional din 2022 până în 2024. Constatările? Rusia a fost identificată drept „factorul principal” care conduce atacurile asupra tranziției ecologice pe rețelele sociale și pe internet. Conturile de social media operate de guvernul rus lucrează pentru a politiza încălzirea globală, sporind polarizarea și influențând dezbaterea publică atât în țările occidentale, cât și în cele în curs de dezvoltare. Aceste conturi folosesc, de asemenea, atacuri personale împotriva activiștilor ecologiști și difuzează dezinformări despre protestele organizate de aceștia.
„Rusia și alți adversari NATO folosesc dezinformarea privind schimbările climatice pentru a semăna diviziune, a întârzia acțiunea și pentru a submina în mod cinic percepția publicului asupra schimbărilor climatice, ceea ce pune oamenii în pericol în timpul dezastrelor exacerbate de climă”, a declarat Kate Cell, Director de campanie pentru schimbări climatice al organizației Union of Concerned Scientists.
Decizii întârziate ale guvernului polonez
„Conceptul de dezinformare implică răspândirea deliberată a informațiilor false sau înșelătoare, care capătă apoi viață proprie, fiind adesea transmise prin intermediul rețelelor sociale, uneori chiar cu bună-credință”, spune Bartek Cieszewski, arhitect de soluții la Secfense, o companie din portofoliul Bitspiration Booster. „Dezinformarea nu are un scop unic, dar reprezintă întotdeauna o amenințare serioasă la adresa diferitelor aspecte ale vieții sociale și politice. Poate avea un impact negativ asupra economiei, stării de spirit a populației și chiar asupra sănătății publice. Când este angajată în războaie informaționale, poate chiar amenința securitatea națională”, adaugă el, subliniind că educația este un instrument fundamental în combaterea dezinformării. Identificarea informațiilor false este o provocare, mai ales într-o epocă în care acestea sunt adesea consumate în fragmente scurte. „Prin urmare, este crucial să verificați informațiile din mai multe surse și să vă asigurați că sunt corecte, înainte de a le partaja”, sfătuiește el. „În cele din urmă, nimic nu poate înlocui bunul simț și o verificare de bază a surselor informațiilor înainte de a le disemina”.
Nu prea poți acuza guvernul polonez că subestimează amenințarea propagandei ruse. Cu toate acestea, la doi ani și jumătate de la debutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, a decis să inițieze un efort internațional la Varșovia în iunie 2024 pentru a contracara dezinformarea rusă.
Inițiativa Grupul de comunicare pentru Ucraina unește țări partenere și organizații internaționale, inclusiv Finlanda, Franța, Canada, Lituania, Letonia, Germania, Polonia, Slovenia, Statele Unite, Suedia, Ucraina, NATO, precum și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE). Scopul său este de a îmbunătăți coordonarea în contracararea eficientă a propagandei Moscovei. „Kremlinul folosește în mod regulat minciuni și manipulări pentru a submina solidaritatea noastră cu poporul ucrainean în timp ce acesta își apără patria. Acest grup își propune să combată narațiunile înșelătoare despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și să promoveze o abordare bazată pe fapte în peisajul informațional global. Grupul de comunicare pentru Ucraina trimite un semnal puternic al hotărârii noastre colective de a continua să sprijinim Ucraina în lupta sa împotriva invaziei ruse”, se arată în declarația oficială a Ministerului Afacerilor Externe.
Experții sunt unanimi: e o mișcare în direcția bună, dar apărută mult prea târziu
