Donații
Veridica.md
Dacă Rusia și-ar fi comasat forțele la granița poloneză luni de zile (în regiunea Kaliningrad și în Belarus) și în loc să atace Ucraina, ar fi invadat Polonia pe 24 februarie, atunci pe teritoriul Poloniei ar fi fost staționați nu 10.000, ci 100.000 de militari americani. Pe lângă trupe, NATO ar mai fi trimis și zeci de avioane de luptă, elicopetere și probabil mai multe sisteme balistice Patriot. Poate s-ar fi văzut chiar și distrugătoare americane echipate cu rachete de croazieră Tomahawk în Marea Baltică. Mai târziu, ar fi ajuns și mai multe tancuri, în caz ca ar fi fost nevoie.
Însă dacă atacul asupra Poloniei ar fi survenit brusc, armata Poloniei, care în prezent însumează un pic peste 140.000 de soldați, ar fi fost nevoită să se apere singură o perioadă, până când aliații ar fi venit în ajutor. Avem o armată capabilă să respingă în mod eficient atacurile inamice timp de două-trei săptămâni, să identifice amenințările și să le neutralizeze în afara țării? „Mi-e teamă că nu”, și-a exprimat recent îngrijorarea generalul Mirosław Różański, fostul șef al Statului Major al Forțelor Armate Poloneze.
1939 vs. 2022
„La ora actuală, știm că criza imigranților declanșată anul trecut și războiul din Ucraina sunt strâns legate între ele. Acțiunile de la granița polono-belarusă au reprezentat prima etapă în conflictul din estul Europei, iar în spatele lui a fost nu Lukașenko, ci autoritățile ruse”, a declarat actualul șef al Statului Major al Apărării, generalul Tomasz Piotrowski, argumentând că Polonia este și va fi ținta unor atacuri.
În fiecare zi auzim despre amenințarea războiului: „Trebuie să ne înarmăm, inamicul este la porțile cetății. Merită chiar să ne îndatorăm pentru a crește capacitatea de descurajare a Poloniei”, a declarat în plenul Parlamentului vice-premierul pentru securitate, Jarosław Kaczyński, în ziua în care s-a votat Legea pentru Apărarea Patriei. Actul normativ a intrat în vigoare la finalul lunii aprilie și urmează să schimbe radical fața armatei. În primul rând, Polonia va avea o armată mult mai mare și înzestrată cu echipamente moderne, ceea ce va presupune și o creștere semnificativă a bugetului apărării.
Anul trecut, Polonia a alocat apărării 2,2% din PIB, echivalentul a 52 de miliarde de zloți (aproximativ 11.5 miliarde de Euro). Conform analiștilor, 40% din această sumă este reprezentată de costuri cu personalul, mai exact salariile pentru cei aproximativ 111 mii de militari profesioniști și cei 32 mii de militari din cadrul unităților de apărare teritorială (înființate în 2017), veniturile angajaților civili ai armatei precum și pensiile militarilor. Conform noilor directive, anul viitor 3% din produsul intern brut va fi alocat sectorului apărării, care, ținând cont de creșterea economică a Poloniei, va determina o creștere de aproximativ 40 miliarde de zloți a bugetului Ministerului Apărării Naționale. Cu toate acestea, un simplu calcul indică faptul că, pentru a construi o armată de 300.000 de militari (unul din obiectivele asumate în Leagea Apărării Patriei), vor fi necesare fonduri suplimentare (cu atât mai mult cu cât Ministerul Apărării a mai promis și mărirea soldei). Asta ar însemna ca autoritățile să renunțe la achiziția de tehnică militară modernă și instruirea militarilor.
Experții avertizează că mult mai înțelept ar fi ca Polonia să aibă o armată mai restrânsă, însă dotată cu tehnică de ultimă generație, o armată bine instruită și pregătită pentru sarcinile ce urmează să le îndeplinească, în locul unei armate de 250.000 de militari profesioniști (la care se adaugă aproximativ 50.000 de soldați din cadrul unităților teritoriale), înzestrată cu armament învechit și efectuând exerciții de instruire o dată pe an. „În 1939, aveam o armată aproape la fel de mare ca a Germaniei. Ne-a ajutat în vreun fel? Soldații fără echipament modern sunt carne de tur. Asta ne dorim?”, a declarat generalul Różański. Oficialul polonez este de părere că o armată de numai 150.000 de militari cu dotări de ultimă generație ar putea fi suficient de puternică pentru a garanta securitatea Poloniei.
„Polonia nu este Ucraina. Teritoriul care trebuie apărat este de două ori mai mic, iar atacul nu poate veni decât dintr-o singură direcție, din est”, argumentează fostul șef al statului major. Experții militari spun că este absurd să discuți despre statutul armatei poloneze în absența unor planuri de apărare. Problema este că mărimea armatei ar trebui corelată cu echipamentele din dotare, iar ea trebuie ajustată pentru obiective specifice, acestea fiind adesea mult influențate de politiceni care iau decizii doar în baza intereselor private ale partidului lor, și nu neapărat în cel al statului. Modernizarea armatei nu ar trebui să presupună o creștere radicală a numărului de militari și achiziția de avioane de luptă și tancuri ultramoderne și extrem de costisitoare, doar pentru a le arăta votanților la paradă sau a te lăuda cu ele la televizor. Atacul Rusiei asupra Ucrainei cu siguranță favorizează dezvoltarea unei strategii pe termen lung în vederea modernizării armatei. Fondurile au fost deja deblocate pentru achiziția de noi arme, însă sunt oare chibzuite toate aceste achiziții ale guvernului?
Politicienii nu sunt întotdeauna atenți la nevoile reale ale armatei
Prin prisma experienței din Irak sau Afganistan și știind că superioritatea aeriană este de mare importanță în economia războiului modern (analiștii militari spun că înfrângerea Moscovei în Ucraina s-a produs tocmai pentru că rușii nu au reușit să controleze în totalitate spațiul aerian), Ministerul polonez al Apărării a decis să suplimenteze resursele acordate Forțelor Aeriene. Polonia are la ora actuală 46 de avioane de luptă F-16 și 32 de avioane MiG-29. Experții militari spun că numărul minim necesar pentru asigurarea apărării este de 160 de aparate.
Așadar, este oare o decizie inspirată să achiziționezi 32 de avioane de luptă multirol de ultimă generație F-35 (primele avioane vor ajunge în Polonia în 2024)? „Voi fi primul care va aplauda rezolvarea celorlalte probleme ale Poloniei”, a declarat generalul Mirosław Różański, fondatorul Fundației Stratpoints pentru Securitate și Dezvoltare. În opinia lui, mai întâi ar trebui să ne ocupăm de sistemele anti-balistice și anti-aeriene. Primele două instalații Patriot, achiziționate în 2018, vor fi livrate abia la sfârșitul anului curent și vor atinge capacitatea operațională abia la finalul lui 2023 sau începutul lui 2024.
Războiul din Ucraina a făcut ca decidenții din Polonia să realizeze că aceste două sisteme vor fi capabile să protejeze doar o parte a spațiului aerian (nefiind astfel în stare să protejeze avioanele F-35 care au costat miliarde de dolari). Pe 24 mai, Ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak, a scris pe Twitter că a semnat o scrisoare în care cere achiziția a șase noi sisteme Patriot echipate cu radar, lansatoare și rachete. „Haideți să securizăm spațiul aerian al Poloniei”, a conchis el. Câteva zile mai târziu, în deschiderea Simpozionului pentru Reziliență NATO de la Varșovia, Ministrul a declarat: „Actuala invadare a Ucrainei ne aduce aminte că amenințarea unui război la scară largă în Europa este încă de actualitate (...) Trebuie să presupunem că aceste amenințări vor persista și vor mai dura. Este puțin probabil că, și în cazul unui eșec în Ucraina, Rusia își va schimba paradigma vizavi de Occident și atitudinea față de actuala ordine mondială. Rusia va continua să ne considere adversari și să își intensifice încercările de a ne compromite capacitățile militare.”
Potrivit mai multor experți, pașii făcuți de guvernul polonez sunt corecți, însă deciziile sunt greșite. „Avioane la prețuri astronomice, sisteme balistice de apărare incomplete și lipsa de sisteme de recunoaștere și comunicații moderne lasă impresia ca am cumpărat un Ferrari la care, uitându-te sub capotă, descoperi că nu are motor”, explică Różański. Același lucru este valabil și pentru sistemele mobile de artilerie HIMARS. Ministerul Apărării s-a lăudat cu achiziția a 20 de lansatoare ultramoderne care pot fi folosite pentru doborârea unor ținte aflate până la 300 de kilometri distanță. În același timp, experții par neîncrezători, deoarece oricine lucrează în sectorul apărării știe că 20 de lansatoare nu sunt de ajuns pentru a încorpora această armă în sistemul de apărare al Poloniei. România a achiziționat 54 de baterii HIMARS pentru a apăra o suprafață mult mai restrânsă.
Fostul șef al statului major al Armatei Poloneze se declară prodund îngrijorat de faptul că guvernul a început să consolideze armata Poloniei fără să aibă un plan bine pus la punct, iar schimbarea planurilor deja existente se face prin decizii luate doar la nivel ministerial. Faptul că planurile de modernizare a armatei poloneze sunt făcute pe genunchi și mai ales în birourile politicienilor se poate vedea, de exemplu, în modalitatea prin care guvernul contractează tehnică militară. În ultima vreme, Polonia a cumpărat armament dintr-o singură sursă: SUA. Experții militari spun că astfel pierdem singura oportunitate de a obține echipamentele care ni se potrivesc cel mai bine. Unii sugerează că ar trebui să cumpărăm sisteme de apărare de coastă din Norvegia și elicopetere multirol din Franța. Polonia, însă, nu discută decât cu SUA (în aprilie Ministrul Apărării Naționale a mai semnat și un contract pentru achiziția a 250 de tancuri Abrams), iar acest lucru pare să confirme administrației Biden că nu este nevoie să facă eforturi speciale în cazul Poloniei.
Noi vs. ei
La trei luni de la începerea războiului, poziția Varșoviei pe scena internațională s-a îmbunătățit semnificativ. Armata poloneză este și ea avantajată de conflictul din Ucraina – bugetul dispune acum de fonduri pentru multiple investiții în tehnică de luptă, pentru care guvernul nu avea anterior resurse. În plus s-a hotărât creșterea bugetului apărării. De vreme ce se știe deja că chiar și alocarea a 3% din PIB nu va satisface nevoile unei armatei mai mari, guvernul a creat Fondul de Sprijin pentru Forțele Armate, căutând noi surse de finanțare în afara bugetului național. Ministerul dorește să profite de nivelul uriaș de susținere publică pentru domeniul apărării și armată în general.
La sfârșitul lunii iunie va avea loc la Madrid summitul NATO. Cum se va folosi Polonia de noua ei poziție la nivel global pentru a-și spori securitatea? „Ar trebui să elaborăm o nouă strategie NATO pentru a descuraja Rusia și a adapta apărarea colectivă în conformitate cu noile amenințări, o strategie care să rămână în vigoare mulți ani”, a declarat Wojciech Lorenz de la Institutul Polonez de Relații Internaționale. „Noua strategie ar trebuie să prevadă noi măsuri privind apărarea colectivă și consolidarea aliaților de pe flacul estic. Această strategie ar trebui să deschidă calea unei prezențe aliate permanente în regiune”, a mai susținut expertul în apărare.
Cum va afecta acest lucru politica de apărare a Poloniei, care de ani de zile s-a rezumat la convingerea că facem parte din NATO, iar Alianța ne va proteja? Generalul Mirosław Różański amintește faptul că, pe lângă celebrul Articol 5, Tratatul NATO mai include și Articolul 3, care spune că fiecare stat membru face eforturi pentru sporirea capacității sale de apărare. La ora actuală, în Polonia sunt peste 12.000 de soldați americani, mai mulți ca niciodată, deși mai puțini decât ar avea nevoie țara. Astfel, guvernul polonez ar trebui să trateze cu maximă seriozitate Articolul 3.
