PROEKT.MEDIA: Cum minte Ministerul Apărării rus despre victoriile din Ucraina

PROEKT.MEDIA:  Cum minte Ministerul Apărării rus despre victoriile din Ucraina
© EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV   |   Reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konașenkov, vorbește cu presa în timpul unui briefing despre lupta împotriva terorismului în Siria, la Centrul de management al apărării naționale al Rusiei din Moscova, Rusia, 04 mai 2018.

În fiecare zi, cetățenii ruși află din știri despre reușitele armatei pe frontul din Ucraina. Chiar și atunci când trupele se retrag, sau cuceresc câteva sate mici cu prețul unor pierderi mari, reprezentantul Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, vorbește despre reușite importante. Investigația PROEKT.MEDIA  relevă că multe victorii sunt falsuri aritmetice și geografice.

Vladimir Putin a anunțat începutul „operațiunii militare speciale” în Ucraina, dimineața devreme, pe 24 februarie, iar în cursul zilei, secretarul de presă al Ministerului Apărării Igor Kanașenkov deja raporta că: „În urma loviturilor forțelor ruse au fost distruse 74 de obiective de infrastructură militară ale Ucrainei”.

Această cifră ar suna impunător, dacă nu am fi atenți la aritmetica prezentată în continuare de reprezentantul departamentului militar. În lista obiectivelor se regăsesc 11 aeroporturi, patru drone Bayraktar, 18 stații de radiolocație, trei puncte de comandă, o bază militară maritimă și un elicopter –  în sumă, de două ori mai puțin decât cifra anunțată de Konașenkov.

Să verificăm: 11+4+18+3+1=37

Astfel, din prima zi a războiului, a început o epocă a falsurilor neîntrerupte privind reușitele militare ale Rusiei. Dacă prima neconcordanță poate fi explicată prin tăinuirea unor detalii, gafele ulterioarele nu mai pot fi justificate. Proekt a urmărit toate briefingurile lui Konașenkov de la începutul războiului și a ajuns la concluzia că datele Ministerului Apărării conțin o mulțime de erori, nu respectă regulile aritmeticii, contrazic geografia și bunul simț. De dragul iluziei succesului, subalternii lui Șoigu au elaborat chiar o limbă rusă a lor, cu totul deosebită. Fără cunoașterea acestui limbaj este imposibil să înțelegi declarațiile militarilor.

Dicționarul lui Konașenkov

„În general, opun rezistență detașamentele înarmate ale naționaliștilor. Militarii forțelor armate ale Ucrainei încercă să se eschiveze de la acțiunile de luptă”, este modul în care, din prima zi de război, Konașenkov a început să manipuleze în limba rusă.

Secretarul de presă al Ministerului Apărării făcea astfel deosebirea dintre cei care ca s-ar fi retras sau predat, pe care îi numea respectuos militari ucraineni, și cei cei care opun rezistență, pe care îi numea „naționaliști”. De fapt, mitul unei victorii rapide a Rusiei și a refuzului armatei ucrainene de a opune rezistență a încetat să mai fie actual peste numai o săptămână. La începutul lunii martie a devenit clar că blitzkriegul nu a reușit și Konașenkov a schimbat rapid retorica, abandonând împărțirea în naționaliști răi și militari buni. Acum cuvintele „naționaliști” și „naziști” reprezintă definiția generală a dușmanului. „Forțele armate ale Ucrainei” sunt menționate doar în contextul infrastructurii militare.

[...]

Pentru ca războiul din Ucraina să reprezinte pentru spectatorii ruși o acțiune corectă din punct de vedere ideologic și una de succes, Ministerul Apărării utilizează o mulțime de expresii cu sens ambiguu. Pe 25 februarie Konașenkov a anunțat în mod solemn: „A fost încheiată blocarea orașului Cernigov”. Fraza suna ca o reușită, în realitate, însă, luptele se dădeau în acel moment în preajma orașului, iar orașul nu a fost până la urmă acaparat. De altfel, cuvântul „acaparat” nu este folosit niciodată de Ministerul Apărării, armata rusă „ia sub control” orașele și satele din Ucraina. […]

Bineînțeles, Konașenkov relatează foarte rar despre victimele în rândul civililor și mereu îi acuză pe ucraineni de uciderea lor. […]

Desigur, Konașenkov nu s-a referit niciodată la retragerile armatei ruse. Plecarea de lângă Kiev și Cernigov la sfârșitul lunii martie a fost numită „regruparea planificată a trupelor”.

Naționaliști, luptători, naziști – militarii ucraineni

A lua sub control – a acapara un oraș sau o localitate din Ucraina

A bloca – armata rusă luptă în împrejurimile unui oraș dar nu îl poate cuceri

Curățare – lupte stradale

Regruparea planificată a trupelor – retragerea armatei ruse

Operațiune militară specială – război

Se pare că astfel de „regrupări planificate”, adică retrageri, au fost foarte multe, astfel încât Konașenkov a fost nevoit să jongleze nu doar cu limba rusă, dar și la capitolul geografie.

A fost obținut controlul localităților Krasnîi Liman, Torskoe, Kremennaia”, a raportat el pe 2 martie despre succesul armatei în regiunea Luhansk.

În primele zile de război, Konașenkov a creat iluzia succesului enumerând o mulțime de localități mici pe care armata rusă le-a luat „sub control”, în medie câte opt localități pe zi. În cazul în care nu erau suficiente reușitele reale, erau repetate cele mai vechi – oricum spectatorul nu reținea denumirile necunoscute și era dispus să creadă relatărilor despre noile succese. Îndeosebi, secretarul de presă a evidențiat orășelul Kremennaia, situat la 95km nord-vest de Luhansk.

Pe 7 martie, la doar cinci zile după prima cucerire, Konașenkov a raportat luarea sub control a orașelor  „Smoleaninovo, Voievodsk și Kremennaia”. Pe 8 martie, din nou, trupele republicii populare Luhansk au înaintat nouă kilometri și au luat sub control „Borsonino și Kremennaia”, pentru a treia oară. Cel mai probabil, în realitate, în martie, orașul nu a fost cucerit [...]

Mai mult, pe 31 martie, Konașenkov a revenit la orașul „preluat” de trei săptămâni, anunțând că trupele LNR au purtat lupte cu naționaliștii la marginea localității Kremennaia. Potrivit acestuia, pe 1 aprilie au fost blocate împrejurimile nordice, iar pe 21 aprilie, peste o lună și jumătate de la primul raport, el a povestit pentru a patra oară despre cucerirea orașului „fără distrugeri importante ale obiectivelor de infrastructură orășenească și locuințe”.

Aceeași situație se atestă și în cazul orașului Krasnîi Liman: pentru prima dată a fost luat în stăpânire pe 2 martie. În următoarele luni, însă, în localitatea care ar fi trebuit să se afle sub controlul armatei ruse, în mod magic apăreau ba depozite de armament, ba „forțe ale armatei ucrainene pe poziții de foc”, care erau anihilate imediat. Peste aproape trei luni, pe 28 mai, Konașenkov a anunțat din nou cucerirea Kransnîi Liman.

Aceste cazuri nu sunt excepții, ci regulă. Cercetând briefingurile lui Konașenkov, Proekt a depistat că cel puțin 25 de localități au fost cucerite de mai multe ori.

[…]

Erorile de calcul au apărut chiar în primele zile ale „operațiunii speciale”, declarațiile făcute într-o singură zi se contraziceau. Pe 28 februarie, secretarul de presă a raportat dimineața - 314 tancuri distruse de la începutul operațiunii, iar seara - 311. La fel și în privința altor echipamente. […]

Un adevărat flux de anunțuri privind pierderile ucrainene a început de la 13 aprilie, deși cu doar două săptămâni mai devreme (30 martie) a fost anunțată o „regrupare planificată a trupelor”, adică retragerea de lângă Kiev și de atunci pe front nu au avut loc schimbări esențiale. Konașenkov, însă, a raportat distrugerea nu a zeci, ci a sute de obiective de infrastructură militară ucrainene.

[…]

Lupta cu fantomele

Aviația de luptă a regimului de la Kiev a fost distrusă aproape în totalitate”, a anunțat Konașenkov pe 6 martie, adică la o săptămână și jumătate de la începutul războiului.

Potrivit declarațiilor lui, la acea vreme, Rusia a distrus în aer și la sol 93 de avioane. Aceasta într-adevăr ar însemna cea mai mare parte a aviației Ucrainei, care până la război avea 98 de avioane militare, iar cu cele 35 de transportare și 5 speciale – maximum 138 de unități. Teoretic, rușii ar fi putut distruge și avioanele de antrenament: armata ucraineană deținea 61 de unități, însă, împreună cu acestea, totalul nu ajunge la 200. Pe de altă parte,  chiar Ministerul rus al Apărării declarase că până la război Ucraina deținea 152 de avioane.

Oricare din aceste cifre ar fi fost corectă, Konașenkov oricum a depășit limita. La 26 iunie, el a raportat în total 215 unități distruse.

Presa de propagandă susține că cifrele pierderilor ucrainene cresc din cauză că armata rusă distruge tehnica militară acordată Ucrainei de Europa și SUA. Potrivit surselor deschise, țările occidentale ar fi putut transmite Ucrainei avioane militare, însă niciun stat nu a anunțat oficial acest lucru. La sfârșitul lunii mai, mass-media ucraineană a scris doar că au fost aduse avioane de vânătoare Su-25 dezasamblate.

[…]

Pe 26 iunie, Konașenkov anunțase distrugerea a peste 3800 de mașini blindate și tancuri. Însă chiar Ministerul Apărării rus estima că Ucraina ar fi dispus de 2416 unități blindate. Alte 700 de vehicule blindate au fost livrate de aliați. Cum reușește să lupte Ucraina în continuare dacă a rămas fără tehnică – rămâne un mister.

[…]

Alte opinii
Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei, un cadou pentru China și Rusia

Criza Groenlandei amenință solidaritatea în cadrul NATO și poate duce, indirect, la validarea agendelor expansioniste ale autocrațiilor. Este motivul pentru care e imperativ un compromis convenabil tuturor.

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali
De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.