Donații
Veridica.md
Numirea pe 2 iunie a unui nou șef al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) – Alexandru Musteață – este un adevărat test pentru guvernarea de la Chișinău, care poate arăta dacă își dorește cu adevărat să facă reformă și pe zona domeniului de apărare și securitate națională.
Alexandru Musteață: „sorosist”, tânăr și cetățean român, venit la conducerea SIS într-o perioadă de crize multiple
Criticile inițiale au fost legate de vârsta lui Alexandru Musteață - 34 de ani - și de faptul că vine din rândurile societății civile. Musteața a lucrat, până nu demult, pentru Fundația Soros Moldova, ceea ce a stimulat și mai mult imaginația propagandei ruse de la Chișinău și, bineînțeles, a adepților teoriei conspirației. În plus, noul șef al SIS are și cetățenia română, lucru care a alimentat frustrarea socialiștilor lui Igor Dodon. „Da, confirm că am cetățenia altui stat, la fel cum au circa un milion de cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni care își iubesc țara, la fel cum o fac și eu”, a spus Alexandru Musteața. „Legea nu le interzice persoanelor care dețin dublă cetățenie să ocupe funcții de demnitate publică”, a întărit el.
Alexandru Musteață reprezintă un val nou de lideri de la Chișinău, școliți în Occident, cu vederi liberale și democratice. Acest lucru nu poate decât să deranjeze clasa politică cleptocratică și să pună pe gânduri grupurile de influență rusești din Republica Moldova. Nu de puține ori, acestea au folosit serviciul ca pe o bâtă pentru opozanții lor politici, sau chiar au infiltrat instituția.
De altfel investițiile anuale pentru întreținerea armatei Republicii Moldova nu au fost departe de bugetul SIS, ceea ce a creat impresia că Republica Moldova se preocupă mai mult de funcționarea instituțiilor de forță precum SIS decât de armata națională.
Cu siguranță mandatul lui Musteață la SIS vine într-un moment cât se poate de dificil și pe o serie de crize suprapuse care lovesc din plin Republica Moldova. Vorbim aici de invazia Rusiei în Ucraina care a generat și criza refugiaților ce poate fi declanșatorul unor probleme sociale interne. La acestea se adaugă criza energetică și șantajul constant al Rusiei pe dimensiunea energetică, provocările orchestrate de regimul separatist de la Tiraspol și potențialul exploziv al regiunii secesioniste, dar și criza economică, reziliența scăzută a Republicii Moldova la tulburările de ordin macro-economic și dependența de importurile de produse din gama ieftină din Ucraina și Rusia.
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Republica Moldova în acest moment și este nevoie și de SIS pentru găsirea unor soluții pentru gestionarea lor.
SIS, între poliție politică și instituție responsabilă cu siguranță națională
În cei 30 de ani de existență, instituția a părut copleșită de situație și de influența rusească ca principal factor destabilizator în Republica Moldova, fie a părut un serviciu anacronic folosit ca instrument de presiune asupra opozanților politici.
Obiectivele strategice ale Republicii Moldova s-au evaporat treptat, uneori chiar prin conivența ofițerilor SIS.
La fel ca și Ministerul de Interne, o altă instituția de forță, poate chiar mai puternică, SIS a fost folosit de putere, cu precădere în ultimii 20 de ani.
Dacă Vladimir Voronin a apelat la SIS în încercarea de a se menține la putere când a avut loc așa-numita Revoluție Twitter din 7 aprilie 2009 și în perioada următoare, oligarhul Vlad Plahotniuc a folosit instituția pentru a-și proteja afacerile, dar și pentru a se răfui cu opozanții regimului său, care capturase toate instituțiile statului. Interceptările, intimidările și filajele opoziției, jurnaliștilor, activiștilor și rivalilor politici au ținut capul de afiș al scandalurilor din ultimii ani ai regimului Plahtoniuc. Însuși Musteață prin calitatea sa de fost angajat al Soros Moldova a fost ținta și victima acțiunilor subordonaților săi din prezent.
Șefii SIS au făcut partizanat politic transpartinic, cazul cel mai elocvent fiind cel al lui Artur Reșetnikov – nepotul lui Voronin – care din barca PCRM a trecut rapid în cea a democraților lui Plahotniuc.
Astfel de elemente sunt cel mai probabil prezente și astăzi în SIS, iar Alexandru Musteață va trebui să facă o reformă drastică a cadrelor, în special a celor școlite oficial de FSB-ul rusesc. Va fi cel mai probabil nevoie de un proces de „vetting” (evaluare extraordinară), așa cum se practică în prezent în magistratură, și în cazul multora din lucrătorii actuali pentru a ce face o reformă reală a cadrelor.
Pentru acest lucru, este nevoie ca SIS, sub conducerea lui Musteață, să aibă viziune și să înceapă o cooperare reală cu instituțiile similare din Occident. De altfel, la depunerea jurământului, noul director a și afirmat că are de gând să strângă cooperarea cu instituțiile omoloage din Vest. Rămâne de văzut în ce măsură va fi reuși.
Rusia, principala provocare de securitate pentru Republica Moldova
SIS va avea de furcă în viitorul foarte apropiat cu o serie de manevre ale Rusiei pe zona vorbitorilor de limbă rusă pe care Moscova îi consideră ca fiind o categorie opresată de un regim tot mai pro-occidental și „rusofob” la Chișinău.
Conform unui raport al ministerului rus de externe, care a trecut pe sub radar la Chișinău, rușii sunt nemulțumiți de faptul că populația rusofonă ar fi lipsită de drepturi. De la serviciile de stat care nu mai sunt acordate în limba rusă, la eliminarea treptată a studiilor de limbă rusă în școli și totodată a media rusești din Republica Moldova.
„Din cauza evenimentelor din Ucraina, în Republica Moldova au ajuns fluxuri semnificative de refugiați. Profitând de acest moment dificil, Occidentul continuă încercările persistente de a atrage Moldova într-o coaliție de rusofobi înflăcărați. Pe lângă condamnarea operațiunii speciale rusești și apelul la încetarea ostilităților, autoritățile moldovenești își exprimă angajamentul față de integrarea europeană și neutralitatea constituțională”, se arată în raport.
Moscova îi victimizează și pe jurnaliștii ruși care ar ținta unor persecuții din partea redacțiilor, dar și Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse cu sediu la Moscova, deși în realitate raportul bisericilor subordonate Rusiei față de cele ale Mitropoliei Basarabiei, care țin de Patriarhia română, este de circa opt la unu.
De altfel, concluziile raportului lansat la 1 iunie de MAE rus sunt doar o extensie a planurilor Rusiei împotriva Republica Moldova și exprimate la mijlocul lunii aprilie de comandantul adjunct al Districtului militar central al Rusiei, generalul Rustam Minnekaiev.
Oficialul rus a spus atunci că Moscova vizează, în faza a doua a operațiunii sale militare în Ucraina, să preia controlul deplin în Donbass și în sudul Ucrainei, pentru a realiza un coridor terestru spre Crimeea. De asemenea, generalul rus a mai spus că Rusia are în vedere inclusiv un culoar spre Transnistria, unde, potrivit lui, se înregistrează „cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”.
În paralel, s-ar putea amplifica în viitorul apropiat și provocările de tipul celor care s-au înregistrat în ultima perioadă în Transnistria, care au inclus ciudatul atac asupra sediului Ministerului Securității (MGB, fost KGB) ziua în amiaza mare în centrul Tiraspolului, a Comisariatului Militar Republican cu cocktail-uri Molotov, sau distrugerea unor antene nefuncționale din satul Maiak din regiunea separatistă.
Devine tot mai clar că planurile Rusiei legate de Transnistria sunt în conexiune directă cu ofensiva din flancul sudic din Ucraina, respectiv Odessa.
Nu în ultimul rând, manifestări similare cu cele care au avut loc în Găgăuzia, de susținere a Rusiei, precum și unele la care să se ceară demisia guvernului, ar putea crea probleme Chișinăului, motiv pentru care UTA Găgăuză va trebui atent monitorizată, deoarece și aici Rusia are suficiente cozi de topor pentru a genera deranj.
SIS trebuie reformat pornind de la modelul serviciilor secrete ale democrațiilor liberale
Toate aceste elemente oferă un tablou lărgit de insecuritate pentru Republica Moldova, care va trebui gestionat de noul șef al SIS cu multă tenacitate și energie.
Chiar dacă domeniul culegerii de informații este, prin natura activității sale, unul sensibil, trebuie înlăturată paranoia care îi este specifică și acționat concertat pentru reformare cu instituții similare din lumea liberă, care au experiența funcționării în cadrul unui sistem democratic.
Este nevoie de deschidere și în acest domeniu, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin masiv pentru a contracara acțiunile Rusiei, principala forță străină ostilă în acest moment la Chișinău. Depinde foarte mult cum va înțelege necesitățile mediului de securitate noul director al SIS și în ce măsură va dori și va lăsa ajutorul extern să vină și pe această dimensiune.
---copie-image.webp)
