Respectat și urât; acoperit de flori, dar și înjurat și chiar aruncat în aer. Așa a fost existența Monumentului Victoriei din Riga, care urmează, probabil, să fie demolat, ca o consecință a invaziei rusești din Ucraina. Alte sute de monumente sovietice vor avea probabil același destin.
Simbol al eliberării sau al ocupației? Controversele din jurul Monumentului Victoriei
În aceste zile, Monumentul Victoriei este inaccesibil. În ciuda faptului că este amplasat într-unul dintre cele mai cunoscute parcuri din Riga, aproape de arterele principale circulate în fiecare zi de mii de mașini, autobuze și tramvaie, nimeni nu poate ajunge la el. Este înconjurat de un gard și supravegheat de poliție non-stop.
De când a fost construit, monumentul a trezit sentimente de toate felurile. În vreme ce o parte a societății îl vede ca pe un omagiu față de armata sovietică și soldații săi care și-au dat viața la Riga, în 1944, pentru alții este un simbol al ocupației sovietice și al imperialismului rus modern. În contextul invaziei rusești din Ucraina, acest monument a devenit inacceptabil pentru mulți letoni. Conform unui sondaj efectuat de TNS, 65% din populație consideră că acest monument al victoriei trebuie demolat în maxim un an. 35% dintre respondenți au spus că monumentul trebuie să rămână la locul lui.
Dezbaterea privind soarta acestui monument a devenit atât de aprinsă în 2022, încât după ziua de 9 mai poliția a decis să interzică total accesul. Parlamentul și municipalitatea orașului Riga au decis că monumentul trebuie demolat până în toamnă. Totuși, nu se cunosc cu precizie etapele acestui demers sau data exactă a execuției.
Povestea monumentului întruchipează opiniile divergente privind rolul armatei sovietice și al Uniunii Sovietice în Letonia. În timpul celui de-al doilea război mondial, Letonia a trecut prin trei ocupații. În 1940, sovieticii au preluat țara. Un an mai târziu, după ce naziștii au declanșat operațiunea Barbarossa, a fost rândul lor să ocupe țara. Apoi, în 1944 – 1945, armata sovietică a recâștigat treptat controlul asupra teritoriului, care a devenit parte a URSS până în 1990. Riga, capitala Letoniei, a intrat sub controlul Uniunii Sovietice la 13 octombrie 1944. Potrivit istoriei sovietice oficiale – îmbrățișată până astăzi de Rusia și de o parte a populației din Letonia – Uniunea Sovietică a adus libertatea. Potrivit poziției oficiale a Letoniei, împărtășită de o parte semnificativă a populației țării, „eliberarea” a fost doar începutul celei de-a treia ocupații, urmată de a doua deportare în Siberia în 1949 (prima a fost în 1941), rusificare etc.
Monumentul Victoriei sau, conform denumirii sale oficiale, Monumentul Eliberatorilor Letoniei Sovietice și Rigăi de sub ocupația invadatorilor fasciști germani, le este dedicat militarilor sovietici care și-au pierdut viața la Riga în 1944.
A fost construit relativ recent, în 1985, în parcul Victoriei. Partea centrală a monumentului este un obelisc înalt de 79 de metri. Monumentul include și imaginea soldaților și a patriei-mamă.
În iunie 1997, organizația letonă ilegală „Perkonkrusts” a încercat să arunce în aer monumentul, dar deznodământul nu a fost cel dorit, explozia ucigând doi dintre participanți.
Invazia Ucrainei de către Rusia provoacă sfârșitul Monumentului Victoriei
În mod normal, nimeni nu acordă atenție acestui monument decât o zi pe an. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, ziua de 9 mai a devenit ceva mai mult decât o simplă comemorare a celui de-al Doilea Război Mondial. Inițial era vorba despre depuneri de flori, concerte, artificii, parade, purtarea panglicii Sf. Gheorghe și așa mai departe. Mii de oameni participau. În timp ce o parte a populației era fericită să vadă o sărbătoare de această amploare, alții părăseau Riga pe 9 mai, spunând că le este imposibil să fie martori la o celebrare a Ocupației.
Situația s-a schimbat la 24 februarie 2022, când a început invazia rusă. A doua zi baza sculpturii a fost pictată cu culorile drapelului ucrainean și a început dezbaterea despre soarta monumentului. De asemenea, ziua de 9 mai a acestui an a fost diferită – în primul rând, au fost mult mai puțini participanți la sărbătoare, iar în al doilea rând, în jurul monumentului au fost arborate o mulțime de steaguri letone și ucrainene. Oamenii nu au avut voie să depună singuri flori și au mers însoțiți până la monument. Nu au fost organizate concerte sau parade.
În dimineața următoare, municipalitatea din Riga și poliția au strâns florile. Dar oamenii au fost supărați de felul în care s-a întâmplat: au fost strânse cu tractorul. Câteva ore mai târziu, mulți oameni au depus din nou flori și, spre deosebire de ziua precedentă, de această dată au fost și steaguri rusești, cântece de război și alte simboluri. Poliția a urmărit ce se întâmplă, dar nu a intervenit, deși afișarea acestor simboluri în public era interzisă. În zilele următoare, cei care s-au opus politicii Rusiei în Ucraina și au văzut ceea ce se întâmplă ca pe o amenințare la adresa independenței Letoniei s-au simțit jigniți și stânjeniți. Ca urmare, ministrul de Interne și câțiva polițiști și-au pierdut locul de muncă.
După aceea oamenii au început să se mobilizeze pentru a dărâma monumentul. Unele întreprinderi și-au exprimat disponibilitatea de a realiza un proiect de demolare și de a face lucrarea în mod gratuit. S-a început o strângere de fonduri: oricine poate dona bani pentru demolarea Monumentului Victoriei. Până pe 26 iunie s-au încasat aproape 0,29 milioane EUR, din partea a aproximativ 18000 de donatori.
După 9 și 10 mai au reacționat și politicienii. De exemplu, parlamentul leton a abolit obstacolele legale din calea demolării monumentului, care erau prevăzute în acordul leton-rus privind întreținerea monumentelor ridicate în timpul Uniunii Sovietice. Aceste schimbări nu vor afecta întreținerea cimitirelor soldaților sovietici. Parlamentul a subliniat că imaginea Armatei Sovietice și simbolurile sale sunt acum asociate cu armata rusă și crimele împotriva umanității comise de aceasta în Ucraina.
Cu toate acestea, nu toți politicienii au fost de acord cu această decizie. De exemplu, parlamentarii din partidul „Armonia”, care este de obicei asociat cu Rusia, au susținut că monumentele sunt mărturii ale istoriei și nu ar trebui demolate doar din cauza schimbărilor de regim sau a altor principii politice.
Soarta monumentelor sovietice este legată de războiul din Ucraina
În Letonia există 300 de monumente sau memoriale dedicate perioadei sovietice. Unele au fost deja uitate de oameni și nimeni nu le mai bagă în seamă, dar multe dintre ele încă rezistă. În a doua parte a lunii mai, aproximativ 5000 de letoni au ieșit în stradă în Riga și au cerut demolarea monumentelor sovietice.
Riga nu este singurul loc din Letonia unde se pune problema sorții simbolurilor trecutului. Iar uneori soluțiile sunt destul de radicale. Exact cu un an înainte de atacul masiv asupra Ucrainei, la 24 februarie 2021, Gundars Kalve, un fermier local și tatăl unei familii numeroase, a demontat un tun mare de metal verde care făcea parte dintr-un ansamblu monumental al Armatei Sovietice din orașul leton Jekabpils, situat în partea centrală a țării. A făcut-o în mod arbitrar, singur, într-o operațiune planificată din timp.
În ciuda faptului că monumentul-tun era inclus în lista locurilor de veci protejate printr-un acord bilateral dintre Letonia și Rusia în 2007, G. Kalve l-a luat și l-a aruncat în cel mai mare râu din Letonia – Daugava. El a fost acuzat că a profanat mormântul, ceea ce înseamnă o posibilă pedeapsă cu închisoarea de până la cinci ani, precum și că ar fi deteriorat copacii din parc. G. Kalve a dat de bună voie o declarație la poliție în care a povestit ce a făcut. Acum, G. Kalve este unul dintre acei letoni care luptă în Ucraina împotriva Rusiei.
Un alt exemplu este monumentul „Eliberatorilor din Rezekne”, care a fost inaugurat la 3 iulie 1976 în onoarea celei de-a 32-a aniversări a eliberării orașului de sub stăpânirea nazistă. Rezekne este al doilea oraș ca mărime din partea de est a Letoniei. Municipalitatea orașului a decis ca monumentul să fie mutat la Cimitirul Fraților din Rezekne, lângă cimitirul soldaților sovietici. Municipiul Rezekne a recunoscut că această decizie a fost luată după „exacerbarea” situației geopolitice și înaintea apariției unor potențiale provocări în oraș.
Localitățile mici sunt și ele afectate de schimbare. În satul Madliena, situat tot în partea centrală a Letoniei, la data de 26 aprilie a fost demolat monumentul închinat soldaților sovietici care, conform inscripției scrise pe el, „au eliberat Madliena de cuceritorii fasciști”. Monumentul – care era pur și simplu o mare piatră memorială – se afla odinioară în centrul orașului, lângă o biserică. Acum va fi folosit la construirea unui drum.
S-a vorbit mult despre monumente în Letonia în ultimele luni. Schimbările care vor afecta aceste mărturii ale epocii sovietice vor continua probabil pentru ceva timp și este, de asemenea, foarte probabil ca soarta lor finală să fie decisă de evenimentele din Ucraina.
