Donații
Veridica.md
Proekt a stabilit numele militarilor ruși care dau ordinele în invazia din Ucraina – de la conducătorii superiori ai forțelor armate până la comandanții unor regimente. Biografiile acestor ofițeri și starea unităților militare pe care le conduc explică de ce războiul se desfășoară astfel.
Cu pierderi mari pe teritoriu străin
Din prima clipă a războiului din Ucraina, autoritățile ruse l-au numit „operațiune militară specială pentru demilitarizare și denazificare” – este formularea exactă a președintelui Vladimir Putin când a anunțat, în dimineața zilei de 24 februarie, decizia despre invazie. Prin analogie cu operațiunile militare din Caucazul de Nord și din Siria, [Putin a catalogat drept operațiune specială ceea ce trebuia să fie văzut ca] o ofensivă eficientă și, pe cât posibil, de scurtă durată, executată de un contingent restrâns de unități militare profesioniste bine pregătite. Iar pentru ca cetățenii ruși să nu fie nici măcar tentați s-o numească război, autoritățile au introdus răspunderea penală pentru aceasta.
Este, totuși, un război adevărat. Acest fapt este demonstrat clar de numărul și calitatea militarilor implicați în agresiune.
Potrivit datelor examinate de Proekt, în această operațiune sunt implicate toate unitățile capabile de ofensivă ale Forțelor armate ale Rusiei: toate armatele terestre de care dispune țara: 11 de arme întrunite și una de tancuri, toate forțele de atac aeropurtate, toate unitățile de cercetași existente, infanteria marină a celor patru flote, artileria autopropulsată, aviația de bombardament, de asalt și de vânătoare. Geografia dislocării lor permanente este de la Kaliningrad până la Kamceatka, de la Murmansk până în Daghestan.
Forțele implicate în război
Unitățile motorizate, de artilerie și de apărare antiaeriană ale tuturor celor 12 armate ale Rusiei și o divizie de tancuri;
Toate forțele ofensive aeropurtate: cinci unități de desant de asalt, două divizii de desant aerian și o brigadă cu destinație specială;
Șase brigăzi de cercetași ale Statului Major;
Infanteria marină a celor patru flote; corăbii ale Flotei Mării Negre a Federației Ruse;
Regimentele de bombardament, de asalt și de vânătoare ale Forțelor Aerospațiale ruse și aviația navală;
Forțele de poliție și Rosgvardia.
Efectivul armatei ruse este de aproximativ 900 de mii de persoane; înainte de invazie, la frontiera cu Ucraina erau concentrate cel puțin 20% din acesta.
Restul forțelor terestre apte de luptă sunt dislocate la frontiera de vest pentru eventualitatea unei confruntări cu NATO. În invazia din Ucraina a fost trimisă chiar și brigada a 15 motorizată Alexandriiskaia din localitatea Roșinskii, regiunea Samara. Această brigadă este singura unitate de pacificare din țară, pe care Rusia o poate trimite în misiuni internaționale sub egida ONU.
Toate aceste numeroase trupe s-au concentrat pe patru direcții de atac.
Unitățile și formațiunile care au participat la invazie păreau să aibă, într-adevăr, o experiență de luptă impunătoare. Acestea au luptat în Cecenia, Georgia, Siria, au anexat Crimeea în 2014 și i-au ajutat pe separatiștii din Donbass. Profesionalismul unităților, însă, depinde nu de istoria lor, ci de experiența efectivului. Potrivit numeroaselor mărturii, în unități erau recruți sau militari care de curând semnaseră contractele. Nu e de mirare că în primele zile de război pierderile au fost foarte mari.
Potrivit cifrelor oficiale prezentate de Ministerul Apărării al Federației Ruse, în războiul din Ucraina Rusia a pierdut 5176 de persoane. Departamentul de stat al SUA indică mai mult de 10 mii de morți, iar autoritățile de la Kiev susțin că peste 29 de mii de militari ruși și-au pierdut viața până acum în război.
Îndatorați față de Patrie
Proporțiile jafurilor comise de armata rusă în teritoriile ocupate au fost enorme, au fost publicate zeci de fotografii și imagini video care arată lucruri furate, descoperite în tehnica militară rusă distrusă. Retrăgându-se, ostașii cară cu ei nu doar bijuterii și electrocasnice, dar și încălțăminte purtată, jucării și chiar closete folosite. Bunurile furate sunt trimise acasă prin intermediul companiilor de transport, de pe teritoriul rus sau belarus.
Acest fenomen poate fi explicat inclusiv din punct de vedere socio-economic. La război participă persoane originare din cele mai sărace regiuni ale Rusiei. Salariile lor pot fi mai mari decât media pe regiune, dar nu depășesc 50 de mii de ruble pe lună (820 de euro).
Ofițerii invadatori au un salariu mai mare decât al soldaților, însă chiar și comandanții de armate și flote, comandanții de divizii și de brigadă pe care i-am cercetat trăiesc de regulă cu mult mai modest decât cei care i-au trimis să lupte.
Venitul mediu al unui ofițer, comandant al armatei terestre era, în 2019, de aproximativ 270 de mii de ruble pe lună. Comparativ, adjuncții ministrului Apărării, Serghei Șoigu, au câștigat (oficial) în acea perioadă aproximativ 1,2 milioane de ruble pe lună, iar ofițerii Statului Major care dirijează armata și flota rusă – aproximativ 300 de mii. Doar veniturile comandanților de districte militare și ai unor tipuri de trupe separate – aproximativ 900 de mii pe lună, fiind la nivel cu salariile funcționarilor Ministerului Apărării.
Trei generali din 12 comandanți ai armatelor terestre nu au nici un imobil în proprietate, ci locuiesc în apartamente de serviciu. Ceilalți au câte unul sau două apartamente mici și doar comandantul Armatei 1-a de tancuri, Serghei Kiseli, a declarat un apartament cu suprafața de peste 100 mp. Cele mai multe imobile a declarat comandantul Armatei a 20-a de arme întrunite, Andrei Ivanaev; familia acestuia deține un apartament de 68 mp și trei terenuri cu o suprafață totală de 48,5 ari. Soțiile comandanților de armate, la fel, au câștiguri modeste, în medie 21 de mii de ruble pe lună.
Comandanții de divizie și de brigadă ai forțelor terestre, forțelor aeriene și maritime militare au câștigat în medie câte 160 de mii de ruble pe lună. Comandanții de divizie și brigadă nu au nici prea multe proprietăți: maximum unul-două apartamente mici, iar unii au câte un teren.
Diviziile și brigăzile armatei ruse sunt conduse, în general, de colonei. Salariul mediu al unui ofițer care deține rangul de colonel în Germania, de exemplu, este de trei ori mai mare decât în Rusia.
Este uimitor faptul că fiecare al treilea comandant superior al armatei ruse care a atacat Ucraina are datorii, inclusiv la întreținere sau alocații pentru copii, arată investigația Proekt.
Cinci persoane pe care le-am investigat au fost trase la răspundere administrativă, inclusiv o persoană care a refuzat să lupte cu corupția printre subalterni. În 2020, instanța de judecată l-a amendat pe colonelul Igor Koleda, comandantul brigăzii a 30-a de infanterie motorizată a Armatei a 2-a de arme întrunite, pentru refuzul de a executa cererea procuraturii și a concedia un ofițer corupt. Numele lui Koleda apare în registrele statului ca neplătitor al contribuției pentru copii. Unitatea sa a atacat Harkovul.
Fiecare al cincilea din investigația noastră a fost amendat de poliția rutieră, iar fiecare al șaselea nu a plătit amenda la timp. Printre ofițeri sunt și unii care au fost privați de dreptul de a conduce din cauză că au fost surprinși în stare de ebrietate sau că au provocat o situație de accident.
Aceste persoane sunt elita armatei ruse moderne. Oameni viguroși, cu experiență și educație bună. Toți au studii superioare. 40% din comandanți pe lângă studiile de specialitate au făcut și cursuri la Academia militară a forțelor întrunite, la Academia de marină militară sau Academia forțelor aeriene și Academia Statului Major. În aceste condiții, cum poate fi calificată situația socio-economică a subordonaților lor, soldații armatei ruse?
[…]
Îi bat și pe ai lor, și pe cei străini
La sfârșitul lunii martie, după cinci săptămâni de încercări nereușite de a lua capitala Ucrainei, trupele ruse s-au retras de lângă Kiev, lăsând în urmă mărturii groaznice de lupte pe străzi și execuții sumare. Case distruse, mașini arse și zeci de cadavre ale populației civile, împușcate de la mică distanță, rămase în plină stradă. Femei și minore au fost violate.
Violență fără precedent, în contextul în care propaganda Kremlinului a creat ani de zile o imagine a armatei ruse „de oameni politicoși”. Dar dacă studiem biografiile ofițerilor superiori și istoria unităților încredințate acestora devine clar – soldații au de la cine lua exemplu.
Simbolul cruzimii militarilor ruși a devenit suburbia Kievului, orașul Bucea. Fotografiile de acolo cu localnicii civili torturați au apărut la începutul lunii aprilie pe paginile presei internaționale. În Bucea a fost prezentă și brigada a 64-a de infanterie motorizată a Armatei a 35-a de arme întrunite. Această unitate este dislocată în localitatea Kneaze-Volonskoe, regiunea Habarovsk, și este foarte bine cunoscută populației locale cu numele de cod „Mlecinik”, care a devenit în Habarovsk un nume comun.
Pentru recruți, Mlecinik este considerat un adevărat infern. Părinții soldaților care și-au făcut serviciul militar în brigada a 64-a în perioada 2017-2019 spun că acolo sunt hrăniți prost, în cazarmă e frig, uniformele sunt vechi și nu corespund mărimii. „Înainte de inspecție o parte din soldați sunt ascunși la baie, în pădure și în alte locuri. Probabil nu vor să sperie inspectorii cu aspectul exterior al soldaților, deoarece uniforma, bocancii, starea fizică sunt proaste”, povestește mama unui recrut.
Exercițiile de teren au loc de două ori pe an, la poligon, unde nu există condiții elementare. Iarna și vara soldații stau în corturi, se spală într-o groapă în pământ, tot acolo își spală hainele. Din această cauză, soldații se îmbolnăvesc des, dar o unitate medicală în brigada lor nu există. Soldații sunt tratați de instructorul sanitar cu cele mai primitive preparate precum paracetamolul.
Dar cel mai groaznic la Mlecinik sunt bătăile și extorcările, comise și de recruți, și de ofițeri. Militarii din republicile naționale se organizează în bande și își terorizează colegii: le iau banii, cardurile bancare, telefoanele mobile. Astfel, în 2019, unul dintre recruții de la Mlecinik a fost condamnat la 1,5 ani de închisoare pentru extorcare și hărțuire a unui coleg de armată.
Superiorii nu doar că nu opresc asemenea acțiuni, dar ei înșiși hărțuiesc soldații. În februarie 2022, un sublocotenent și un sergent i-au bătut pe șase soldați. […]
Din cauză că recruții nu au cui se plânge, ei încearcă să evadeze din unitate sau să obțină eliberarea din armată pe motiv de boală - „beau clor sau înghit ace”. Uneori soldații recurg la acțiuni extreme. În 2014, militarul în termen Alexei Snakin s-a sinucis. Maiorul Nicolai Ceabanov îl bătea cu coada de la mătură, îl forța să poarte zile întregi vesta antiglonț și masca antigaz, iar cu puțin timp înainte de deces, în stil banditesc, i-a cerut ca, într-un termen limită, să-i cumpere un computer nou. Inițial, judecata l-a condamnat cu suspendare pe Ceabanov și doar după implicarea apărătorilor drepturilor omului maiorul a fost condamnat la 3,5 ani de închisoare.
[…]
Către mijlocul lunii mai, cel puțin 20 de comandanți ruși participanți la invazie și identificați de Proekt, au decedat la război. Patru dintre aceștia au murit pe pământul pe care s-au născut, în Ucraina.
Citește articolul integral pe pagina Proekt
