Un scandal de corupție ar putea discredita principalul partid reformist pro-european din Bulgaria, ceea ce ar transforma extremiștii pro-ruși în singura alternativă la actuala coaliție de guvernare.
O campanie viguroasă împotriva adoptării Euro, normalizarea discursului anti-LGBT și o campanie pentru religia în școli au provocat tensiuni în Bulgaria în ultima perioadă, care a fost marcată și de judecarea și condamnarea, în Marea Britanie, a șase bulgari care spionau pentru Rusia și afirmau că au legături la vârful statului bulgar.
Pro-rușii din Bulgaria au profitat de tăcerea pro-europenilor pentru a exploata în scop politic uciderea unui angajat bulgar al ONU în Fâșia Gaza.
Partidul dominant, GERB, acuzat în trecut de corupție dar cu un discurs pro-european, își asumă unele idei ale extremiștilor pro-ruși și pare gata să se adapteze la noua politică a Washingtonului.
În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.
Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.
După ce Parlamentul Bulgariei a aprobat o lege controversată care interzice „propagand LGBTQ+” în școli, atât partidele pro-ruse, cât și partidele populiste pro-europene, iau în calcul adoptarea unei legi a „agenților străini”, de tipul celei introduse de Rusia.
„Visând în bulgară” este o expoziție deschisă în Sofia de fotografa Mihaela Aroyo, rezultatul cercetărilor pe care aceasta le-a făcut de-a lungul timpului asupra comunității bulgarilor basarabeni din Moldova și Ucraina.
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
Extrema dreaptă pro-rusă din Bulgaria a devenit din ce în ce mai vocală și belicoasă, încercând să profite de tensiunile din cadrul coaliției de guvernare pro-europene și pro-ucrainene.
Monumentele comuniste din Bulgaria reprezintă un subiect de dezbateri aprinse. Planurile haotice pentru înlăturarea lor nu au fost urmate de o viziune pentru viitor.
2023 a marcat ieșirea Bulgariei din criza politică prin formarea unui guvern pro-occidental. Pe de altă parte, a continuat promovarea narațiunilor pro-ruse.
Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Vizita la Sofia a lui Volodimir Zelenski poate fi considerată o victorie de moral pentru coaliția pro-occidentală de la guvernare.
Cândva cel mai apropiat satelit al Moscovei, devenită între timp membră a UE și NATO, Bulgaria s-a îndepărtat în ultimii ani de Rusia, deși într-un ritm lent. Procesul a fost accelerat în urma invadării Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, Kremlinul încă mai poate conta pe o varietate de politicieni și spioni, pe o rețea de dezinformare și propagandă pentru a-și promova interesele la Sofia.
Coaliția de guvernare din Bulgaria a promis sa îmbunătățească relația țării cu Macedonia de Nord chiar de la preluarea puterii. Dar acest lucru s-a dovedit mai dificil decât se anticipase, având în vedere că subiectul este folosit pentru mobilizarea votanților naționaliști.
Din dorința de a trimite sprijin militar Ucrainei, prim-ministrul Kiril Petkov se confruntă cu nenumărate provocări, inclusiv ruperea relației cu omul care l-a adus în politică, președintele Radev. Mai mult decât atât, Rusia a sistat livrările de gaze către Bulgaria, sporind dificultățile pe care guvernul trebuie să le rezolve.
Invazia produce efecte pe termen lung pentru relația dintre Bulgaria și Rusia. Demonstrațiile pro-Ucraina și nenumăratele inițiative ale voluntarilor în sprijinul refugiaților ucraineni s-au răspândit în toată țara, iar răbdarea pentru controversata ambasadoare a Rusiei la Sofia este pe terminate, în timp ce guvernul în sfârșit ia în calcul diversificarea surselor de gaze ale țării.
Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.
Descâlcirea moștenirii lăsate de GERB și Boyko Borissov ar putea să dureze: noul cabinet blochează accesul Macedoniei de Nord la masa discuțiilor privind aderarea la UE, incertitudinea plutește în jurul unei conexiuni cu conducta de gaze din Grecia, iar actualul ministru al apărării minimizează nevoia unei prezențe NATO sporite în Bulgaria și România.
Cu o nouă coaliție de guvernare care promite reforme substanțiale, Bulgaria pare să se îndrepte către o schimbare. Este promisiunea unui nou început, după un deceniu marcat de dominația GERB și suspiciuni de corupție. Pentru generația tânără, ar putea fi un nou moment 1989.
Bulgaria rămâne sub semnul incertitudinii după runda dublă de alegeri din 14 noiembrie. Alegerile legislative au fost câștigate de un partid reformist nou, care însă e departe de a forma majoritatea, în timp ce, la prezidențiale, Rumen Radev a câștigat în primul tur aproape 50% din voturi și are are șanse mari să-și asigure un nou mandat.
Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.
Cu două luni înainte de alegerile prezidențiale, Radev este singurul candidat înscris în cursă. Cu o cotă de popularitate de peste 65%, are șanse foarte mari de a fi reales. Susținut de partidele care se opun status quo-ului de pe scena politică locală, Radev încearcă să-și construiască o reputație mai bună și o prezență pe termen lung în viața politică din Bulgaria.
Dorința de a-i detrona pe Boyko Borissov și al său GERB nu a fost de ajuns : „Există un astfel de popor”, noul partid care a câștigat cele mai recente alegeri din Bulgaria, a mai luat un viraj periculos marți, revocându-și propriile numiri de miniștri, pe fondul unor controverse în creștere.
Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.
Sancțiuni și liste negre din partea SUA, un val de demisii, verificări ale cheltuielilor guvernului GERB din ultimii zece ani, proasta gestionare a ajutoarelor financiare: toate acestea sunt subiecte de primă pagină ale publicațiilor din media bulgărească, în această perioadă în care țara se pregătește pentru alegerile anticipate din 11 iulie, ca urmare a rezultatului neconcludent al alegerilor din primăvară și din cauza incapacității partidelor de a forma o coaliție.
Bulgaria se pregătește pentru noi alegeri parlamentare pe 11 iulie, ceea ce alimentează incertitudinea din viața politică a țării și ridică anumite semne de întrebare. În timp ce politicienii încearcă să ajungă la un consens, campania de vaccinare lentă a Bulgariei, efectele pandemiei de coronavirus, Pactul Verde al UE și cheltuielile anterioare ale guvernului rămân chestiuni nerezolvate.
Partidul premierului Boiko Borisov, aflat la guvernare de foarte mult timp și măcinat de controverse, câștigă alegerile dar pierde, în același timp, majoritatea și nu există vreun partener clar cu care să formeze o coaliție.
Mult mediatizata deconspirare a unei rețele de spioni ruși în Sofia a semnalat nu doar o intervenție străină în politicile Bulgariei, ci a lăsat și un gust amar – să fi fost oare doar o lovitură de imagine a guvernului înaintea alegerilor generale?
Guvernul a eșuat în gestionarea pandemiei de COVID-19 la mai multe niveluri și pare că nimeni nu a învățat nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimul an. Și toate astea chiar înainte de alegerile parlamentare.
Problemele ecologice ale Bulgariei au început să se adune pe măsură ce banii acordați de UE special pentru remedierea lor continuă să sosească la buget. E o criză din ce în ce mai gravă, care poate fi văzută drept “o probă de foc” pentru modul în care elita politică actuală gestionează (sau nu) problemele de mediu grave ale țării.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
