Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.
Politica Kremlinului și invazia din Ucraina au schimbat recent percepția vizavi de rolul Bulgariei în NATO: în vreme ce reacția la nivelul UE a fost oarecum unitară, țările membre condamnând rând pe rând acțiunile lui Vladimir Putin, guvernul Bulgariei nu s-a aliniat acestei poziții de la bun început.
Mai întâi, la finalul lunii decembrie, Ministrul Apărării, Stefan Ianev, a bagatelizat în mod surprinzător nevoia ca NATO să trimită trupe suplimentare în Bulgaria și România: „Acest lucru poate duce la escaladarea inutilă a tensiunilor.” Pe 24 februarie, pe măsură ce știrile despre atacurile cu rachetă în Ucraina s-au înmulțit iar la Kiev s-a declarat starea de urgență, ministrul Ianev a făcut o nouă declarație surprinzătoare, argumentând că mass-media folosește cuvântul „război” cu prea multă ușurință. „Haideți să nu etichetăm lucrurile.” Deși Ianev a părut calm, Ministerul de Externe a dispus evacuarea cetățenilor bulgari din Ucraina.
Lipsa de comunicare la nivelul guvernului s-a putut observa și pe 22 februarie: trei din cele patru partide din coaliția de guvernare au publicat o declarație comună prin care condamnă decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște regiunile independente autoproclamate din estul Ucrainei. „Bulgaria susține ferm integritatea teritorială a Ucrainei și statutul de stat independent.” Cu toate acestea, al patrulea partid din coaliția de guvernare, Partidul Socialiștilor Bulgari (BSP), cunoscut pentru luările de poziție în favoarea Kremlinului de-a lungul anilor, a hotărât să nu semneze declarația. A doua zi, BSP a anunțat că încă mai există opțiunea de a rezolva conflictul pe cale diplomatică.
De la bun început, actualul premier și co-președintele partidului care a câștigat alegerile, „Continuăm schimbarea” (PP), Kiril Petkov, s-a grăbit să sublinieze că Bulgaria sprijină în totalitate NATO și, în calitate de stat membru, rămâne un aliat „predictibil”, gata să contribuie dacă i se va cere. Afirmația a fost repetată și de președintele Rumen Radev, care, deși a criticat în trecut sancțiunile UE împotriva Rusiei și a descris peninsula anexată a Crimeii drept un teritoriu rusesc, deocamdată se înscrie în actuala retorică europeană privind tensiunile de la granița ucraineană.
Entuziasmul partidului câștigător a fost aspru criticat de ambasadorul Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova. „Dacă în Bulgaria vor fi amplasate baze militare și armament strategic, atunci va deveni o țintă. Dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic – nu veți fi vizați atâta timp cât guvernul vostru nu adoptă aceste reacții dure”, a declarat Mitrofanova în timpul unui interviu televizat pe 1 februarie.
Guvernul de la Sofia, măcinat de tensiuni interne, se laudă cu o abordare moderată în privința războiului din Ucraina
Încă din luna decembrie, partidul PP condus de Petkov face parte dintr-o amplă coaliție de guvernare, împreună cu partidul pro-european Bulgaria Democrată (DB), câștigătorii rundei anterioare de alegeri „Există un astfel de popor” (ITN), care a avut mai multe luări de poziție confuze, și Partidul Socialiștilor Bulgari (BSP), pro-Kremlin. Ca și când parteneriatul nu era suficient de tensionat, criza din Ucraina a evidențiat mult mai clar fisurile din cadrul coaliției. În interviurile acordate presei, membrii BSP au dezmințit posibilitatea declanșării unui război în toată regula și chiar s-au întrebat dacă detașarea de forțe suplimentare poate restabili securitatea internațională. „Coaliția noastră extinsă și diversificată reușește să găsească o abordare moderată în această chestiune”, declara pe 1 februarie membrul BSP Kristian Vighenin într-un interviu televizat.
Totuși, până acum Bulgaria a ales să păstreze tăcerea în cadrul acestei abordări moderate autolaudative.
În afara declarațiilor cu caracter generic din luna ianuarie și chiar și din luna februarie, actualul regim politic de la Sofia nu avut aproape nicio poziționare categorică împotriva acțiunilor Moscovei. Discuțiile dintre guvern și președinte privind strategiile de siguranță națională s-au încheiat fără să fie luată vreo decizie semnificativă.
Acest lucru a afectat și modul în care invazia Ucrainei a fost mediatizată sau, mai bine zis, bagatelizată de presa locală. Înaintea atacurilor din 24 februarie, presa din Bulgaria era preocupată mai mult de alte subiecte decât de criza din Ucraina: politica mai tolerantă, deși încă discutabilă, a autorităților privind Macedonia de Nord și eliminarea veto-ului prin care Bulgaria se opune deschiderii negocierilor de aderare a acestei țări la UE; eventuala destituire a controversatului procuror general Ivan Gheșev, al cărui nume este legat de moștenirea guvernului din perioada 2017-2021; așa-numitul scandal „Barcelonagate”, în care fostul premier Boiko Borissov este acuzat de spălare de bani în Spania; creșterea facturilor și a prețurilor produselor.
Instituțiile reacționează și ele cu aceeași lentoare. Știrea că Spania a trimis patru avioane de luptă și 130 de soldați în Bulgaria la începutul lunii februarie pentru a lua parte la misiuni de poliție aeriană a apărut mai întâi în presa internațională, fiind confirmată la nivel național mult mai târziu. „Declarațiile oficiale în această privință ar fi trebuit să vină de la Ministerul Apărării, și mi se pare ciudat că asta nu s-a întâmplat”, Ministrul Apărării, Todor Tagarev, a declarat într-un interviu la radio. „Rusia duce o politică agresivă în regiunea Mării Negre, și pare pregătită să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-și realiza obiectivele neo-imperialiste. Rusia este bine echipată, în timp ce noi nu facem nimic pentru că preferăm să primim turiști și gaze de la ruși”.
Promisiunea unei restructurări a armatei bulgare devine o lozincă a liderilor politici
Având în vedere relația contondentă dintre Rusia și NATO, se pune problema dacă armata bulgară poate într-adevăr să contribuie la efortul de război. Deși autoritățile au spus că încă nu iau în considerare trimiterea de trupe sau creșterea capacității armatei bulgare, faptul că s-a discutat despre aceste chestiuni a scos la iveală condițiile precare în care personalul militar își desfășoară activitatea. Faptul că armata este de zeci de ani într-o situație vulnerabilă a fost recunoscut și de coaliția de guvernare.
Ministerul Apărării a confirmat că va fi înființat un batalion, deși în acest moment nu se știe exact numărul de soldați sau dacă din el vor face parte și militari străini.
„Batalionul se va afla sub comanda armatei bulgare și își va coordona toate acțiunile cu NATO. În același timp, suntem pe deplin conștienți că nu dispunem de capacitatea necesară de a înființa un batalion cu adevărat eficient, cu toate neajunsurile noastre, atât în privința echipamentului cât și a trupelor propriu-zise, așa că îi invităm pe partenerii noștri din NATO să ni se alăture, pentru a putea avea un grup de luptă cu adevărat eficient pe teren”, a spus premierul Kiril Petkov în timpul unei apariții în emisiunea Hard Talk la BBC, în cadrul căreia oficialul bulgar a mai bagatelizat și impactul oricărei poziționări împotriva Kremlinului din partea lui sau a președintelui. De asemenea, el a dezmințit și teoria conform căreia Bulgaria este „veriga slabă” în răspunsul colectiv al Alianței.
„Investițiile noastre în domeniul apărării au fost extrem de sporadice. Nu a existat o abordare sistematică în privința investițiilor în securitate. Așadar, încercăm să ne folosim de această criză ca de o oportunitate.” Președintele a mai cerut și o schimbare de abordare în privința modernizării armatei. „Trebuie să renunțăm la această atitudine o dată pentru totdeauna - ne gândim la condiția armatei noastre doar atunci când mai apare o criză sau vreo catastrofă”, a spune președintele Radev pe 15 februarie într-o conferință de presă. „Ritmul în care avansează modernizarea armatei nu este unul pe măsura exigențelor.”
Pe 16 februarie, guvernul a alocat 97 de milioane de Euro pentru achiziția de vehicule blindate și de echipament de comunicare radio. Ministerul Apărării nu a răspuns la întrebările Veridica privind următoarea fază a investițiilor.
Cum se poziționează cetățenii în contextul actual
Este o perioadă plină de provocări pentru Bulgaria, o țară aliată Moscovei în timpul regimului comunist și membră NATO din 2004. Orientările pro-moscovite și pro-europene s-au lovit cap în cap vreme de zeci de ani. În tot acest timp, polarizarea societății devine din ce în ce mai pregnantă.
Fostul premier Ivan Kostov, aflat la putere în perioada 1997-2001, a criticat atitudinile pro-ruse ale societății într-un interviu difuzat la radio pe 21 februarie: „Pe cine ar trebui să simptaizăm – pe David, sau pe Goliat? De partea cui se va situa societatea bulgară? Societatea bulgară este de partea lui Goliat, iar asta este o rușine.”
Potrivit ultimului sondaj realizat de Alpha Research, publicat pe 17 februarie, 40 la sută din populație este de acord cu apartenența Bulgariei la NATO și cu politicile generale ale Alianței, 34 la sută nu sunt de acord iar restul nu s-au pronunțat. Sprijinul deplin pe care Petkov îl oferă NATO pare să nu fie pe placul electoratului lui tradițional – doar 37 la sută din cei care au votat ITN în noiembrie sunt complet de acord cu această alianță. În același timp, 62 la sută din votanții DB, un partid de orientare similară cu ITN, apreciază acțiunile NATO. Acest lucru poate fi explicat de electoratul mult mai numeros al ITN și de ascensiunea surprinzătoare a partidului după două runde de alegeri care nu au desemnat un câștigător clar anul trecut, ceea ce înseamnă că votanții partidului se situează de părți diferite ale spectrului politic.
Deși încrederea în NATO rămâne discutabilă, bulgarii sunt mult mai deschiși în privința UE: 58 la sută dintre cei intervievați sunt de acord cu apartenența țării lor la blocul comunitar, în timp ce doar 13 la sută au o părere negativă.
Într-un moment când este nevoie de un răspuns unitar, noul regim politic din Bulgaria demonstrează că încă mai are nevoie de timp pentru a ajunge la un numitor comun. Următoarele săptămâni se anunță interesante pentru Kiril Petkov – rămâne de văzut dacă premierul bulgar se va alinia reacțiilor ezitante ale colegilor (și votanților) săi, sau dacă va da el tonul.
