Încă de la învestire, guvernul condus de Rumen Radev a tăiat ajutorul acordat de Sofia Ucrainei și s-a distanțat de planurile de revigorare a industriei naționale de apărare. De asemenea, executivul a făcut demersuri pentru a-i proteja pe foștii colaboratori ai securității din perioada comunistă, a preluat discursul pro-familie și și-a exprimat sprijinul față de Biserica Ortodoxă Rusă.
Rumen Radev a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a pune bazele unei formațiuni cu o orientare politică ambiguă, numită Bulgaria Progresistă, al cărei principal atu a fost tocmai refuzul de a se poziționa la stânga sau la dreapta spectrului politic. Radev a promis reforme și a mizat pe o campanie axată pe empatia față de problemele omului de rând (lovit de scumpiri și incertitudine), schițând o nouă viziune pentru eliminarea corupției, deși a evitat să explice concret cum o va face. Stilul său caracteristic a devenit rapid o marcă înregistrată: spune una și sugerează alta, afișează un scepticism vădit față de un subiect, dar nu își asumă niciodată o poziție tranșantă.
Limbajul ales și atitudinea sa rigidă, pe care o auto-intitulează pur și simplu „pragmatică”, reflectă perfect politicile instabile promovate de cabinetul său, încă de când Bulgaria Progresistă a preluat frâiele puterii în luna mai. Acest mandat a venit ca urmare a unei victorii zdrobitoare în alegerile din aprilie, o victorie care ar fi trebuit să pună capăt blocajului electoral din Bulgaria și să deschidă o nouă eră pe scena politică locală. Întrebarea care se pune este „ce fel de eră politică?”
Sistarea ajutorului pentru Ucraina și înghețarea planurilor de modernizare a armatei
„Guvernele anterioare își asumaseră un angajament ferm, pe termen lung, privind acordarea de sprijin financiar Ucrainei prin contribuții anuale fixe [...] Le-am transmis aliaților noștri că Bulgaria va oferi sprijin în limita posibilităților. Anul acesta, aceste posibilități nu există”, a declarat pe 9 iulie fostul președinte (actual prim-ministru) Rumen Radev, pentru presa locală.
În realitate, Bulgaria nu a avut niciodată o „contribuție anuală fixă”. Deși rămâne un furnizor major de armament pentru Ucraina, Bulgaria a oferit ajutoare modeste începând cu 2022, unele decizii lovindu-se de obstacole birocratice din cauza instabilității guvernamentale din ultimii ani. Rămâne neclar ce a vrut să spună Radev când a afirmat că Bulgaria nu are capacitatea de a oferi sprijin, în afară de faptul că își plasează în mod deliberat țara într-o postură de slăbiciune.
Una dintre cele mai controversate manevre politice ale lui Radev a avut loc pe 14 iulie, când premierul a explicat de ce Bulgaria nu a participat la summitul „Coaliției Voluntarilor” de la Paris, deși se afla în capitala Franței pentru a participa la ceremoniile de care marcau Ziua Națională a Franței, în urma unei invitații personale din partea lui Emmanuel Macron. Radev a susținut că nu vede rostul prezenței Bulgariei la un summit care „insistă pe continuarea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina”. „Este pentru prima dată când Bulgaria își declară deschis interesul național în privința impunerii de sancțiuni Rusiei. După cum se poate vedea, nu este nimic ieșit din comun ca o țară să își apere interesele într-un format colectiv”, a punctat Radev. Pledoaria sa pentru o abordare strict diplomatică și neutră i-a adus laude în presa rusă, în timp ce analiștii media din Bulgaria s-au întrebat dacă nu cumva gestul face parte dintr-o strategie mai amplă a premierului.
Iar semnele de întrebare nu vizează doar Ucraina. În octombrie anul trecut, gigantul german din industria de apărare Rheinmetall a definitivat planurile de a construi o fabrică de armament în orașul Sopot, o localitate cu tradiție în domeniu, promițând „tehnologie de ultimă generație” și crearea a peste 1.000 de locuri de muncă. La vremea respectivă, Sofia anunța că își va finanța participarea printr-un împrumut de peste 400 de milioane de Euro prin mecanismul european SAFE, conceput special pentru a stimula producția militară în Europa. Acum, Bulgaria Progresistă dă înapoi. Pe 9 iulie, ministrul Economiei, Alexander Pulev, a declarat că în prezent nu există fonduri disponibile pentru acest proiect și a pus la îndoială avantajele termenilor contractuali pentru Bulgaria. Partidele din opoziție au reacționat imediat, acuzând executivul că sabotează acordul și, implicit, șansa de modernizare a armatei bulgare.
Scut pentru foștii colaboratori ai securității comuniste, discurs pro-„familie tradițională” și deschidere către Biserica Rusă
Cabinetul Radev a luat în vizor și modul în care este gestionat trecutul comunist al țării. Pe 25 iunie, ministrul Finanțelor, Galab Donev, un aliat vechi și de încredere al lui Radev, a anunțat că COMDOS (comisia responsabilă cu deconspirarea foștilor colaboratori ai serviciilor de securitate) va fi desființată până la sfârșitul anului, iar activitatea sa va fi preluată de Agenția Arhivelor Statului. Vicepremierul Ivo Hristov a venit cu completări, afirmând că această instituție, înființată în 2007 ca un pas spre lustrație, „și-a îndeplinit rolul” iar acum nu face decât să înghită un buget nejustificat de mare. Decizia a stârnit valuri de critici din partea cercetătorilor, experților și opoziției, care văd în această decizie o tentativă de a mușamaliza amploarea represiunii regimului comunist și de a bloca accesul la dosare prin modificarea regulamentelor. Soarta comisiei urmează să fie tranșată până pe 15 septembrie.
În iunie, partidul lui Radev a mai făcut o mișcare controversată, poziționându-se deschis în favoarea „Marșului Familiei, o contramanifestație la parada anuală LGBTQ+ Pride din Sofia, eveniment ce promovează salvarea valorilor creștine tradiționale.
„Într-o epocă de dezorientare morală, fragmentare socială și criză demografică profundă, protejarea familiei tradiționale nu este o simplă opțiune personală; este pilonul de bază al securității, identității și viitorului nostru național”, a declarat Slavi Vassilev, deputat al Bulgariei Progresiste și fost analist politic, un apropiat al lui Radev, într-un discurs citit în plen pe 12 iunie.
La marș a participat și Patriarhul Daniil, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Bulgare, care s-a întâlnit ulterior cu Radev pentru a discuta introducerea orelor de „Morală și Creștinism” în școli. Ideea a mai fost vehiculată în trecut, însă a rămas extrem de nepopulară în mediul academic din cauza lipsei de specialiști, a absenței unei strategii clare și a riscului de a deveni un instrument de propagandă conservatoare.
Câteva zile mai târziu, pe 18 iunie, Radev a amenințat că va bloca prin veto cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care includea măsuri punitive la adresa Bisericii Ortodoxe Ruse și a liderului acesteia, Patriarhul Kirill. „Nu mă interesează Patriarhul Rusiei ca persoană”, le-a spus Radev jurnaliștilor. „Mă interesează faptul că este capul Bisericii Ortodoxe Ruse, o biserică de rit răsăritean, exact ca a noastră. Sunt preocupat de soarta milioanelor de credincioși care aparțin acelei biserici”.
O repetiție generală pentru ce va urma?
În cele din urmă, Rumen Radev nu a mai blocat pachetul de sancțiuni în întregime. Totuși, șantajul Sofiei a dat roade: numele Patriarhului Kirill și cel al patronului Lukoil, Vagit Alekperov, au fost scoase de pe listă.
Din acțiunile și discursurile promovate de Radev și echipa sa pare să se contureze un tipar clar. Se lansează o declarație bombă în spațiul public, presa o amplifică rapid, urmează schimburi dure de replici între politicieni și titluri alarmante, după care totul se stinge de la sine. Vassilev și Pulev nu au mai insistat pe marginea declarațiilor lor după ce au provocat indignare, iar Radev și-a moderat oarecum tonul când a venit vorba de sancțiuni.
Impresia generală este că executivul testează reacția publicului: vrea să vadă ce idei prind ușor, ce teme provoacă revoltă în societate (chiar și la o scară redusă, având în vedere cele două proteste anti-guvernamentale organizate la Sofia la începutul lunii iulie) și dacă vreuna din formațiunile nou apărute pe scena politică reușește să câștige capital de simpatie.
Totuși, această strategie începe să-și arate limitele: pe 26 iunie, agenția Market Links a publicat un sondaj care arată cum cota de popularitate a lui Radev a scăzut deja cu cinci procente. Chiar și așa, el se bucură în continuare de o rată ridicată de încredere, de 53%, ceea ce înseamnă că este puțin probabil să asistăm la o nemulțumire generalizată în lunile următoare. Situația ridică însă o întrebare firească: când și în ce context își va arăta actualul guvern adevărata față și cât timp vor mai continua aceste tatonări de culise?
