Fostul președinte bulgar, Rumen Radev, și noul său partid, Bulgaria Progresistă, au câștigat categoric alegerile parlamentare. Radev, care a spus că își propune să pună capăt blocajului electoral fără precedent (opt alegeri în ultimii cinci ani!), a reușit să bifeze cea mai categorică victorie a unui singur partid în întreaga istorie democratică post-comunistă a țării.
„Este o victorie împotriva apatiei”, a declarat Radev duminică seară, subliniind că acesta este „doar primul pas” către redobândirea încrederii populației în clasa politică. „Este victoria speranței în fața disperării și a libertății în fața fricii”.
Un scrutin al premierelor istorice
Deși Bulgaria Progresistă domina sondajele de opinie și înaintea votului de duminică, rezultatul final a sfidat toate așteptările. Pentru prima dată în aproape 30 de ani, după ce a obținut aproape 45% din totalul voturilor exprimate, un singur partid va deține majoritatea parlamentară, scăpând de presiunea formării unei coaliții fragile. Anvergura succesului obținut de Bulgaria Progresistă poate fi comparată doar cu victoria istorică a Forțelor Democrate Unite din 1997 (62,4%) , moment care a marcat atunci un pas decisiv spre aderarea Bulgariei la NATO și UE, după o perioadă de colaps economic.
Din noul Parlament de 240 de locuri, dominat de partidul lui Radev, vor face parte și GERB, Continuăm schimbarea / Bulgaria Democrată, „Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Un nou început”, partidul condus de oligarhul Delian Peevski (supus sancțiunilor internaționale), precum și partidul ultranaționalist „Renașterea”, deși toate aceste partide au obținut scoruri sub așteptări. În cazul GERB, rezultatele marchează un minim istoric absolut, o contraperformanță majoră, având în vedere dominația lor constantă pe scena politică încă din 2009. În același timp, scorul obținut de Continuăm schimbarea / Bulgaria Democrată ridică semne de întrebare privind capacitatea acestei alianțe de a-și extinde baza electorală. Deși cele două partide au condus valul de proteste din 2025, votanții tineri au migrat acum către Radev.
O altă premieră este eșecul Partidului Socialist Bulgar (succesorul fostului Partid Comunist), care nu a trecut pragul electoral, în ciuda reformelor interne promise de noul lider, Krum Zarkov.
Bulgaria Progresistă pare că a reușit să absoarbă o bună parte din electoratul conservator și naționalist, lăsând în afara Parlamentului mai multe partide mici de extremă dreaptă, inclusiv „Există un astfel de popor”, partidul care a câștigat alegerile din 2021 și care la un moment dat a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare. Lansat cu doar o lună înainte de alegeri și fără o ideologie clar definită, partidul lui Radev a mizat pe o platformă axată pe combaterea sărăciei, a inflației și a influenței oligarhilor, menținând o poziție ambiguă privind rolul Bulgariei în Uniunea Europeană.
În ultimii ani, și mai ales în timpul campaniei electorale, Radev a adoptat o poziție nuanțată. S-a opus trimiterii de sprijin militar în Ucraina, a criticat sistarea importurilor de gaz din Rusia, s-a opus sancțiunilor occidentale împotriva Kremlinului, a exprimat rezerve vizavi de aderarea Macedoniei de Nord la UE și s-a declarat împotriva adoptării monedei Euro. Pe de altă parte, în tot acest tim, Radev a reafirmat oficial angajamentul Bulgariei față de UE și NATO și a condamnat la nivel oficial invazia lui Putin în Ucraina.
„Suntem impresionați de declarațiile domnului Radev, câștigătorul alegerilor, precum și de cele ale altor lideri europeni care și-au exprimat disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog – un dialog pragmatic cu Federația Rusă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Între timp, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, s-a numărat printre primii lideri europeni care l-au felicitat pe Radev.
Alegerile au fost marcate și de o ofensivă împotriva fraudei electorale, demarată de guvernul interimar. Duminică seară, ministrul interimar de Interne, Emil Decev, a anunțat arestarea a 425 de persoane pentru fraudă electorală, față de doar 72 în 2024. Din cele 2.974 de sesizări, 631 au vizat voturi în favoarea partidului condus de Peevski, iar 318 au vizat partidul GERB, celelalte partide mari făcând subiectul unui număr mai restrâns de sesizări.
Perspective: între stabilitate și incertitudine
Din 2021, negocierile pentru formarea unei coaliții au eșuat în repetate rânduri, iar activitatea Parlamentului a fost paralizată de conflicte interne și de fragmentarea excesivă, legislativul fiind adesea împărțit între șapte sau opt partide.
Prin absorbția electoratului partidelor mici de către Bulgaria Progresistă, viitorul Parlament va avea doar cinci formațiuni.
Această reconfigurare ar putea simplifica formarea guvernului, ar putea pune capăt instabilității cronice și ar facilita consensul legislativ, în special având în vedere ambiția comună a partidelor Bulgaria Progresistă și Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democrată pentru o reformă judiciară care să vizeze moștenirea politică a lui Boiko Borisov și a lui Delean Peevski.
Rămâne de văzut dacă Radev își va tempera discursul eurosceptic pentru a păstra sprijinul electoratului său eterogen sau dacă va renunța la echilibrul fragil din campanie în favoarea unei linii mai radicale.
Există posibilitatea ca fostul președinte să încerce să obțină controlul total asupra scenei politice în viitorul apropiat.
După ce Rumen Radev și-a dat demisia în ianuarie, vicepreședinta Iliiana Yotova a preluat interimatul. Cum Bulgaria va organiza alegeri prezidențiale până la finele anului, o eventuală victorie a lui Yotova i-ar oferi lui Radev controlul absolut asupra Parlamentului și Președinției. Într-un astfel de scenariu, dacă formațiunea lui Radev va reuși să își contureze structuri de partid solide în întreaga țară, ar putea viza câștigarea alegerilor locale din 2027, eliminând GERB de la conducerea municipalităților.
Radev deține acum toate pârghiile necesare pentru a pune capăt moștenirii de corupție și influenței asupra sistemului judiciar lăsate de GERB și Peevski. Există însă și riscul ca el să își consolideze excesiv puterea pe parcurs, confirmând astfel așteptările celor care îl consideră, într-adevăr, „noul Orban”.
