Manifestanți pro-occidentali ies din nou în stradă în Bulgaria, protestând împotriva partidului de guvernare GERB, la fel cum au făcut-o și în 2013-2014 și în 2020-2021, dar și împotriva partidelor pro-ruse și naționaliste care susțin guvernul GERB – Partidul Socialist și „Există un astfel de popor”. Dacă valurile anterioare de proteste nu au produs în speță nicio schimbare, odată cu revenirea GERB la putere după un ciclu de trei ani de alegeri anticipate între 2021 și 2023, protestatarii par hotărâți acum să mențină presiunea, ba chiar intenționează să extindă manifestațiile la toamnă.
Bulgarii pro-occidentali par astfel să iasă din apatia politică în care au căzut odată cu încheierea ciclului alegerilor anticipate.
Protestele au izbucnit în timp ce GERB poartă o vendetă împotriva opoziției
Chiar înainte de începerea actualelor proteste pro-occidentale (care au o puternică tentă pro-reformistă și anticorupție), diverse grupuri și-au organizat propriile proteste.
Unii (mulți dintre ei susținători ai partidului de extremă dreaptă pro-rus „Renașterea”) au ieșit în stradă pentru a se opune adoptării monedei euro de către Bulgaria în 2026.
De asemenea, a fost organizată și o grevă a șoferilor de transport public, care a blocat timp de o săptămână o mare parte a rețelei de transport public din Sofia. Greva s-a încheiat după ce GERB le-a oferit brusc sindicatelor o mărire de salariu din rezervele de la bugetul de stat. Transportul public din Sofia este subvenționat de la bugetul local, dar primarul Vassil Terziev (afiliat partidului de opoziție „Continuăm schimbarea”) nu dispunea de buget pentru a mări salariile. Se presupune că GERB ar fi orchestrat greva transportatorilor, deoarece partidul dorea să creeze și apoi să rezolve o problemă în avantajul său – adică să-și crească șansele de a recâștiga Sofia la următoarele alegeri locale. Terziev este cel care, în 2023, a pus capăt controlului GERB asupra capitalei Bulgariei.
Și tinerii medici au protestat în mod regulat, cerând condiții de muncă mai bune și salarii mai mari, iar jurnaliștii din presa de stat (în principal radioul și televiziunea publică) au protestat la rândul lor, solicitând creșteri salariale, dar acțiunile lor au fost de scurtă durată și nu au avut ecou pe scena politică.
Mulțimi de sute până la câteva mii de oameni au ieșit, de asemenea, în stradă pentru a manifesta împotriva cazurilor de brutalitate împotriva animalelor, violență împotriva copiilor și violență împotriva femeilor.
Ceea ce a aprins scânteia protestelor pro-occidentalilor a fost arestarea primarului din Varna, Blagomir Kotzev, afiliat partidului reformist „Continuăm schimbarea”. Kotzev a fost reținut în seara zilei de 8 iulie și rămâne în continuare în arest.
Kotzev a fost ales primar în 2023, după ce l-a învins în alegeri pe primarul în exercițiu de atunci, Ivan Portnih, un politician GERB aflat la conducerea municipalității din Varna de peste un deceniu.
Procuratura și comisia anticorupție au luat măsuri pe baza acuzațiilor conform cărora Kotsev și complici de-ai săi ar fi pretins mită pentru a da undă verde unei achiziții publice depuse de o companie de catering. Acuzațiile au fost făcute de proprietarul companiei de catering, un bărbat care lucrase în mod regulat cu administrația anterioară. Reprezentanții primăriei și partidul „Continuăm schimbarea” susțin că acuzațiile sunt false și intenționează să dea în judecată proprietarul firmei pentru defăimare. Dovezile pentru aceste fapte ilegale nu au fost încă prezentate publicului sub nicio formă.
Protestele în sprijinul lui Kotsev și împotriva acțiunilor Procuraturii, pe care manifestanții le consideră represiuni politice, au început la Varna și Sofia și sunt în continuă desfășurare. În timp ce evenimentele din Varna sunt mai degrabă centrate în jurul primarului, văzut ca țintă a represiunii, protestele din Sofia vizează rețeaua de influență formată de Boiko Borissov de la GERB, oligarhul Delian Peevski (sancționat în temeiul Legii Magnitsky și lider al partidului „Un nou început”) și actualul procuror general Borislav Sarafov, despre care se spune că protejează interesele celor doi.
Tulburările ar putea continua pănă la toamnă
O trăsătură comună a valului de proteste la scară largă este, de asemenea, existența unei componente ecologice. Protestele din 2013-2014 au fost precedate de manifestații împotriva construcțiilor excesive de pe muntele Vitoșa în 2012. Valul de proteste din 2020-2021 a fost precedat de acțiuni împotriva planurilor de extindere a stațiunilor de pe muntele Pirin, precum și a dezvoltării comerciale de pe coasta Mării Negre.
În timp ce protestele generale anti-sistem sunt în plină desfășurare, luna iulie s-a încheiat cu proteste în capitală împotriva capacităților limitate ale Bulgariei de a face față incendiilor de vegetație. După o vară extrem de călduroasă anul trecut (aproximativ 70.000 de hectare au fost afectate în 2024), actualul guvern al Bulgariei a lansat anumite anchete, care nu au răspuns însă exigențelor din strategia de răspuns la incendiile de vegetație elaborată de Ministerul Apărării. Totodată, guvernul nu a aprobat un buget avizat anterior de cabinetul condus de „Continuăm schimbarea” în perioada 2023-2024, menit să aducă îmbunătățiri planificate. La 30 iulie, existau 139 de incendii de vegetație active în toată țara, șase elicoptere zburând din România și două avioane din Suedia pentru a contribui la intervențiile de urgență.
Mai există și-o altă problemă care ar putea provoca frământări sociale. Înainte de începerea anului școlar, la mijlocul lunii septembrie, există deja un protest anunțat pe 10 septembrie împotriva planurilor Ministrului Educației, afiliat GERB, în colaborare cu Biserica Ortodoxă Bulgară, de a crește numărul orelor de religie în sistemul școlar, ca modalitate de a-i face pe copii „oameni buni” și de a promova „bunăvoința”. În martie, Patriarhul Bulgariei, Daniil, spunea că demersul are rolul de „a proteja copiii de știrile false despre credință”. Inițiativa a stârnit îngrijorări în rândul unor cetățeni și experți în educație cu privire la tipul de opinii pe care astfel de cursuri le-ar putea promova, inclusiv infiltrarea propagandei rusești. Detaliile unei dezbateri recente din Parlament din data de 29 iulie cu privire la modul în care ar trebui implementat acest program au inclus atacuri asupra ONG-urilor și a organizațiilor private de învățământ, precum și trimiteri la teoria lui Darwin ca „propagandă comunistă atee”, stârnind și mai multe temeri cu privire la tenta conservatoare a strategiei elaborate de experții guvernamentali.
Prin urmare, protestele vor continua probabil și la toamnă. Până acum, oamenii au ieșit în stradă cu miile, dar încă nu se știe cât de mare va fi amploarea protestelor și dacă guvernul le va percepe ca pe o amenințare, sau doar ca pe o ușoară perturbare. Spre deosebire de valurile de proteste din 2013-2014 și 2020-2021, cel actual este unul cu mult mai multă încărcătură politică, deoarece îi vizează pe membrii partidului „Continuăm schimbarea”, un partid care și-a pierdut o parte din electorat pe fondul unui sentiment larg răspândit că a pierdut o parte din potențialul pe care l-a avut la înființare în 2021. Guvernarea de scurtă durată din 2023-2024 alături de opozanții GERB nu a contribuit la dezvoltarea partidului, nici conflictele interne care s-au încheiat cu retragerea din partid a mai multor membri.
Protestele actuale au potențialul fie de a prelungi atât mandatul, cât și relevanța actualilor lideri ai opoziției, fie de a deveni un cântec de lebădă înainte ca tabăra pro-occidentală să se destrame.
