Donații
Veridica.md
2023 a început în Bulgaria cu temeri că blocajul politic și seria de alegeri anticipate vor continua. Cu toate acestea, s-a reușit formarea unei coaliții din formațiuni care, anterior, refuzaseră să coopereze. Coaliția a reușit să amendeze Constituția și să obțină aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, așteptată în martie 2024 (doar cu porturi și aeroporturi); probabil că în 2025 urmează și zona EURO. Coaliția de guvernare are un discurs clar pro-occidental și pro-ucrainean, dar acesta nu a fost singurul tip de discurs care s-a auzit în 2023 în Bulgaria: pro-rușii au fost tot mai vocali, iar canalele care au transmis mesajele Moscovei s-au înmulțit.
Discurs anti-LGBTQ+, suveranism, populism
Impasul politic în care se afla Bulgaria a fost rezolvat definitiv în iunie, după discuții tensionate în coaliție care au dus la formarea unui cabinet sub conducerea lui Nickolai Denkov de la „Continuăm schimbarea”. Deznodământul a fost dat de rezultatul alegerilor generale din aprilie – al cincilea scrutin în doar doi ani. Confruntându-se cu oboseala larg răspândită în rândul alegătorilor, cele două mari partide rusofile din Bulgaria, Partidul Socialist Bulgar și Renașterea, au recurs la narațiuni false deja existente, cu speranța că vor crea același declic în rândul populației cum o făceau înainte.
Partidul Socialist Bulgar, succesorul Partidului Comunist dizolvat în 1990, a încercat să ajungă la alegătorii conservatori, naționaliști și anti-occidentali cu o campanie electorală centrată pe apelul la un „referendum împotriva ideologiei de gen”, în ciuda faptului că nu exista vreo inițiativă recentă de reformă educațională sau legislativă menită să sporească drepturile sau vizibilitatea comunității LGBTQ+. De fapt, autoritățile bulgare au devenit și mai restrictive pe această temă – o hotărâre controversată a Curții Supreme din februarie a limitat și mai mult drepturile persoanelor transgender din Bulgaria și opțiunile acestora de a-și schimba actele de identitate pentru a se potrivi cu genul lor. Agenda socialiștilor nu a reușit să împiedice căderea liberă a partidului: ei au adunat doar 8,03% din votul popular, cu cea mai slabă prezență la vot înregistrată vreodată.
A fost un an încărcat și pentru extrema dreaptă a Bulgariei. După cum prezisese Veridica în decembrie 2022, viitoarea adoptare a monedei euro a devenit o țintă a dezinformării: „Renașterea” și-a centrat campania pe solicitarea unui referendum împotriva monedei euro, calificând retragerea monedei naționale, leva, drept o pierdere a suveranității. Acest lucru a fost în beneficiul „Renașterii”, deoarece partidul a obținut cel mai bun rezultat din toate timpurile (14,6) și a ajuns pe locul al treilea, imediat după cei doi grei, GERB și principalul partid de opoziție, formațiunea reformistă „Continuăm schimbarea”.
„Referendumul” a devenit un slogan politic în prima jumătate a anului 2023, deoarece „Există un astfel de popor”, aflat tot în proces de pierdere a susținerii alegătorilor în urma deciziilor inconsecvente luate între 2021-2022, a adunat semnături pentru un sondaj privind o transformare a Bulgariei în republică prezidențială, apropiindu-se, în acest fel, de orbita președintelui pro-Kremlin, Rumen Radev.
Partidul „Există un astfel de popor” – a jucat un rol fundamental în cadrul coaliției de scurtă durată din 2021-2022 după ce a părăsit cabinetul lui Kiril Petkov, de la „Continuăm schimbarea” – a jucat un rol perturbator mai mare în toamnă. În octombrie au avut loc și alegerile locale în Bulgaria și, ca și la alegerile anterioare, a fost planificată o modalitate combinată de vot, atât electronic, cât și pe hârtie. Cu toate acestea, votul electronic a fost eliminat ca opțiune de către Comitetul Electoral Central, în urma unei plângeri din partea partidului „Există un astfel de popor”, care a susținut că procesul ar putea fi compromis, fără să dea și alte detalii. Acest lucru a fost interpretat în mare parte ca o mișcare de limitare a voturilor pentru candidații din partea partidelor „Continuăm schimbarea” și Bulgaria Democrată. La 31 octombrie, Curtea Supremă de la Sofia a anulat decizia comisiei, dând din nou undă verde votului electronic pentru turul al doilea (din cauza numărului mare de buletine de vot pe hârtie considerate invalide – peste 600.000 la alegerile pentru primari din 2019 – votul automat a fost promovat de către partidele reformiste ca fiind o opțiune mai de încredere).
Propaganda rusească s-a intensificat pe parcursul anului 2023
În timp ce crearea unei noi coaliții de guvernământ a îndreptat Bulgaria către o aparentă stabilitate politică (și a menținut-o în tabăra pro-UE, pro-Ucraina), propaganda rusă în țară s-a intensificat. Potrivit studiilor, propaganda rusească din mediul online bulgăresc s-a triplat în al doilea trimestru al anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Acesta este în principal un produs secundar al unui număr tot mai mare de site-uri web false, care circulă uneori și până la 3.500 articole pro-Rusia, în zilele de vârf.
În decembrie, dezmembrarea unui monument major cu tematică sovietică din Sofia a reaprins și dezbaterile despre moștenirea și influența Moscovei în Bulgaria, readucând în acest fel și clișeele ideologice de ambele părți în dialogul public.
Așa cum a subliniat Factcheck.bg, singura platformă independentă de verificare a informațiilor din Bulgaria, la 15 decembrie, cuvintele purtătoarei de cuvânt a Rusiei pentru Ministerul Afacerilor Externe, Maria Zakharova, au avut ecou prin intermediul politicienilor înțelegători față de Kremlin. Zakharova a descris înlăturarea Monumentului armatei sovietice ca un „act barbar” și un semn că fascismul este reabilitat – expresii similare și uneori identice au fost folosite de președintele Radev, de liderul Renașterii Kostadin Kostadinov și de politicieni din Partidul Socialist.
Retorica pro-Occident și anti-Rusia a fost folosită pentru cosmetizare politică
În timp ce publicațiile și politicienii pro-Rusia și anti-UE sunt din ce în ce mai vocali, tabăra pro-occidentală și pro-Ucraina rămâne fragmentată, unele voci din Bulgaria punând la îndoială fidelitatea reală a unora dintre politicienii din acea tabără.
De exemplu, oligarhul Delyan Peevski – a cărui influență a făcut obiectul unor proteste în urmă cu un deceniu și care s-a întors din exilul său din Dubai pentru a candida cu succes în 2023 ca deputat al partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, apropiat de GERB– și-a exprimat o poziție necondiționată pro-UE și pro-vest, contribuind chiar la amendamentele anticorupție, create cândva pentru a limita influența GERB și a partidului său. Și toate acestea, în ciuda faptului că Peevski a fost sancționat în temeiul Legii Magnitsky și demascat pentru deținerea de active offshore în cazul Documentelor Pandora din 2021.
La 15 decembrie, Peevski a criticat Radioul Național Bulgar pentru că plănuia să difuzeze un interviu cu ambasadorul rus, Eleonora Mitrofanova, și a acuzat instituția că, astfel, ia parte la războiul hibrid purtat de Rusia; deși fusese deja înregistrat, interviul nu a mai fost difuzat. La 28 decembrie, Peevski le-a cerut serviciilor de securitate de stat să investigheze prezența în Sofia a jurnaliștilor de la postul „Rossiya 1”.
Rolul jucat de Peevski îl oglindește pe cel al liderului GERB, Boyko Borissov, în încercarea acestuia din ultimul an de a face un rebranding prin declarații similare și prin poziționarea partidului său ca o forță politică autentică pro-europeană și pro-NATO. Acest lucru vine după ce Borissov a fost contestat aprig, nu cu mult timp în urmă, de alți pro-europeni, în special de actualii parteneri de coaliție ai GERB, pentru presupusa sa moștenire de corupție pe scară largă.
Natura fragilă a cabinetului a dat naștere chiar unui anumit argou: chiar și politicieni și analiștii din presa locală se referă acum la guvern folosind termenul „sglobka” („gata făcut”, „cel asamblat”).
Partidele de la putere sunt unite de o viziune comună pentru 2024-2025: intrarea Bulgariei în zona Schengen în 2024 și zona euro în 2025, dar și consolidarea profilului euro-atlantic al țării.
Dacă cele două blocuri electorale care formează coaliția de guvernare continuă să aibă obiective comune, Bulgaria își va menține stabilitatea. Această stabilitate ar putea avea însă un preț: o pierdere a atractivității taberei pro-occidentale. Și apoi, îndepărtarea guvernului de sfera de influență a Moscovei se poate dovedi a fi mai puțin o întorsătură definitivă și mai mult o politică temporară.
---copie-image.webp)
