Donații
Veridica.md
Democrația Bulgariei dă noi semne de regres după ce Parlamentul a adoptat pe 7 august o lege care interzice „propaganda” în școli privind „ideile și opiniile legate de orientarea sexuală netradițională sau de identificarea de gen, alta decât cea biologică”. În urma acestei decizii, mai multe partide au solicitat implementarea unei legi a „agenților străini” care să restricționeze și mai mult vocile liberale și critice.
Extrema dreaptă a Bulgariei, pe val
Cele două proiecte de lege au fost propuse de partidul de extremă-dreaptă pro-rus Renașterea, dar au căpătat greutate doar după ce, spre surprinderea tuturor, mai multe partide pro-occidetale au riscat și au jucat cartea populistă, declarându-și sprijinul pentru ele.
Legea anti-LGBTQ+ a fost votată de deputații de la Renașterea și Partidul Socialist Bulgar, dar și de către GERB, cel mai mare partid pro-european din Parlament, de Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, și de Există un astfel de popor, un partid cu tente naționaliste din ce în ce mai pronunțate, care chiar a cerut limitarea accesului la articolele științifice privind identitatea de gen.
Sprijinul a venit și din partea deputaților independenți, asociați anterior cu grupul parlamentar al partidului Măreția, acum dizolvat, partid care probabil va rămâne consemnat în istorie pentru incredibila reușită de moment la alegerile din iunie, când a intrat în Parlament. Măreția reprezintă proiectul politic al mai multor acționari ai sitului turistic „Parcul istoric” de lângă Varna, construit cu scopul de a glorifica istoria Bulgariei. Întregul proiect a fost în repetate rânduri vizat de investigații în urma cărora a fost catalogat drept schemă Ponzi și asociat cu exerciții paramilitare. Pe 12 august, Agenția de Stat pentru Securitate Națională a Bulgariei a publicat un raport în care numește „Parcul istoric” o fraudă financiară care a adjus prejudicii în valoare de 35 de milioane de Euro statului bulgar. Fără să ofere prea multe detalii, Agenția menționează totodată că Ivelin Mihailo, co-fondatorul parcului și al partidului Măreția, ar avea legături cu Lupii Nopții din Rusia.
Deși deputații tandemului reformist Continăm schimbarea și Bulgaria democrată au votat împotriva legii sau s-au abținut, alianța celor două partide a fost criticată pentru că nu s-a implicat mai mult în această dezbatere.
Această întorsătură de situație reprezintă o validare fără precedent pentru Renașterea, un partid care, de la o prezență marginală pe scena politică din Bulgaria, a câștigat treptat un sprijin mai larg după ce a adoptat poziții anti-vacciniste în timpul pandemiei de COVID-19, a reușit să intre în Parlament, și-a menținut opoziția fermă în privința sprijinului acordat Ucrainei și devine din ce în ce mai agresiv în retorica și tacticile de campanie.
După adoptarea legii anti-LGBTQ+, Renașterea a început să vorbească deschis despre adoptarea unei noi legi tipic rusești: proiectul de lege a „agenților străini”, care ar prevede sancțiuni împotriva oricărei persoane care lucrează cu fonduri din afara statului sau a UE. În 2022, au existat mai multe încercări de a adopta o astfel de lege. În plan internațional, cea mai mediatizată a fost legea agenților străini adoptată de Georgia la finalul anului 2023, decizie urmată de proteste la scară largă.
Adoptarea legii anti-LGBTQ+ a stârnit indignare la nivelul întregii societăți și a dat naștere unor proteste la Sofia și Varna, precum și la Berlin, Londra și Haga, organizate de diaspora locală.
Sloganuri ironice precum „Mulțumim, GERB” sau alarmiste de tipul „Bulgaria nu este Rusia” s-au putut auzi des în timpul demonstrațiilor de la Sofia, uneori desfășurate în imediata apropiere a grupurilor de manifestanți pro-lege.
În ultimele zile, profesorii și cadrele universitare care s-au opus legii LGBTQ+ au fost hărțuiți și amenințați online pe paginile de Telegram și Facebook asociate Renașterii, unde părinții erau uneori încurajați să ia măsuri împotriva profesorilor care se opuneau legii.
GERB adoptă o linie conservatoare
În timp ce sprijinul GERB față de legea LGBTQ+ și noua alianță a partidului cu Renașterea au reprezentat o surpriză, nu este tocmai o mutare neașteptată, ilustrând mai degrabă dinamica complexă a Parlamentului, și nu o schimbare geopolitică bruscă.
GERB este cunoscut pentru deciziile sale populiste riscante, menite să-i garanteze un câștig rapid: între 2017-2021, Borissov a guvernat din fruntea unei coaliții din care făcea parte alianța de extremă dreaptă Patrioții uniți (grupare desființată între timp), iar în 2020, pe fondul valului de proteste anti-guvern, GERB și-a exercitat dreptul de veto împotriva aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, reaprinzând astfel disputa istorică și otrăvind relațiile diplomatice dintre cele două țări în viitorul apropiat.
În 2023, GERB părea să se îndrepte către o poziție ferm pro-UE, laolaltă cu principalii lor opozanți și foști parteneri de coaliție, Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată. Cu toate acestea, pe măsură ce acea alianță s-a destrămat, GERB a apelat la segmentul conservator al propriului electorat, încercând astfel să profite de simpatiile în creștere pentru partidele de dreapta din Bulgaria.
Prin disputele din jurul legii LGBTQ+, GERB și Renașterea au testat practic o potențială majoritate în Parlament, deoarece după viitoarele alegeri din octombrie, GERB rămâne cu șanse foarte mici de a face parte din vreo coaliție: relația cu Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată pare să țină de-acum de domeniul trecutului, în timp ce aliatul tradițional al partidului, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, s-a scindat în două tabere în urma conflictului izbucnit brusc între liderii cheie ai partidului.
Pe măsură ce alte partide par dezorientate și măcinate de conflicte interne, decizia controversată privind legea anti-LGBTQ+ a dat startul campaniei electorale pentru Renașterea și GERB, conturând o narațiune puternică pe fondul unui interes scăzut preconizat în rândul alegătorilor (34,41% din cetățenii cu drept de vot au participat la scrutinul din iunie 2024, spre deosebire de 50,61% la alegerile din aprilie 2021, la începutul impasului politic din Bulgaria).
Obosiți după atâtea cicluri electorale, pe 27 octombrie bulgarii vor merge la urne pentru o nouă rundă de alegeri generale (al șaptelea astfel de scrutin în numai trei ani).
Cu toate acestea, evoluțiile actuale par să fie greu de digerat pentru societatea pro-europeană, deși divizată, a Bulgariei. Potrivit unui sondaj realizat de Alpha Research, publicat pe 20 august și realizat în colaborare cu Fundația pentru Studii Umane și Sociale din Sofia, din ce în ce mai mulți bulgari (30,9% în 2024, comparativ cu 22,2% în 2023) nu văd cu ochi buni scenariul în care Bulgaria s-ar îndepărta sau ar părăsi complet Uniunea Europeană.
„Există un punct în care propaganda antiliberală devine contraproductivă pentru propriile obiective”, conchide sondajul.
---copie-image.webp)
