„Când eram mic, am învățat karate pentru a mă apăra de huligani. Suntem pregătiți pentru huliganii de azi? Momentan, nu”. Pe acest ton neprotocolar, liderul GERB și fostul premier, Boiko Borissov, a confirmat marți semnarea unui acord care probabil va schimba statutul Bulgariei la nivelul UE și NATO.
Semnalând un posibil pas în consolidarea industriei europene de apărare, Bulgaria și gigantul german de apărare Rheinmetall au finalizat un acord pentru construirea unei noi fabrici de producție de armament la Sopot, în centrul Bulgariei. Prezentată drept aducerea unei „tehnologii de ultimă generație”, inițiativa e considerată „abia începutul” unei expansiuni treptate, menită să consolideze lanțurile de aprovizionare și să ducă la crearea a peste 1.000 de locuri de muncă, un posibil impuls pentru creșterea economică a acestui mic oraș.
Fabrica, care ar urma să devină operațională până în 2027, se va specializa în producerea de pulbere și obuze de artilerie de 155mm, conforme standardelor NATO. Investiția este estimată la 511,3 milioane de Euro, iar Rheinmetall va deține o cotă de 51% din acțiunile noii entități.
Bulgaria își va finanța propria contribuție printr-un împrumut de peste 400 milioane de Euro prin mecanismul SAFE al UE, conceput pentru a întări baza industrială de apărare a Europei.
Fabrica, văzută ca factor inovator
Acordul a fost semnat în prezența prim-ministrului Rosen Jeliazkov, CEO-ului Rheinmetall Armin Papperger și a lui Ivan Ghețov, director executiv al producătorului de armament de stat VMZ-Sopot, principalul partener local al proiectului, care are deja în jur de 5.000 de angajați. Noua unitate de producție va fi construită lângă complexul deja existent VMZ-Sopot și este văzută ca un viitor furnizor cheie pentru statele NATO și UE. Asta înseamnă că proiectul se bazează pe capacitățile existente ale fabricii și extinde producția de obuze de 155mm (aproximativ 100.000 de astfel de obuze ar urma să fie produse anual în următorul deceniu) și ar ajuta capacitățile limitate ale UE de a livra Ucrainei obuze de 155mm.
„Ne-am dori să ne îmbunătățim capacitățile nu numai în artilerie, ci și în alte domenii promițătoare. Bulgaria are ingineri și tehnicieni talentați. Dar înainte de a alerga, mai întâi trebuie să învățăm să mergem”, a declarat CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, în marja Summit-ului Regional de Apărare organizat la Sofia de publicația locală Capital.
Papperger a explicat că planul de dezvoltare pentru următorii zece ani include o digitalizare accelerată și o echilibrare a producției, proporțional cu nevoile locale și piețele de export.
În cadrul aceluiași eveniment, liderul GERB, Boiko Borissov, a declarat următoarele: „Cu toții vrem pace. Nu ne pregătim de război, dar avem nevoie de o industrie de apărare și de o armată puternică, pe care nimeni să nu o poată intimida”.
Fidel stilului său direct de exprimare, Borissov a făcut aluzie la alte proiecte: „Vom construi o altă fabrică – pentru calibre medii, o să discutăm cu partenerii noștri imediat după aceasta”.
Pentru Borissov și partidul său GERB (principala forță politică din Bulgaria din 2008, în ciuda mai multor perioade în care partidul a cedat puterea opoziției, înainte să revină pe scena politică), acordul consolidează și perspectiva lor pro-occidentală și pro-europeană. Chiar dacă partidul este în prezent în coaliție cu Partidul Socialist Bulgar pro-Rusia, iar printre moștenirile controversate ale GERB se numără aprobarea controversatului proiect Turkstream, care izolează practic Ucraina și Moldova (dar cu promisiuni populiste de a crește livrările de gaz în special către Transnistria) de rețeaua de gaze regională și transportă gaze către Serbia și Ungaria.
Înainte ca acordul să fie finalizat, oaspeți de marcă au inspectat locația viitoarei fabrici. În septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat fabrica din Sopot, în ciuda protestelor pro-ruse și a incidentelor cu posibile interferențe ale Rusiei în sistemul GPS la Aeroportul din Plovdiv, unde a aterizat avionul ei. „La începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, o treime din armele folosite în Ucraina proveneau din Bulgaria”, a declarat von der Leyen în timpul vizitei.
Deși Bulgaria a refuzat inițial să ofere sprijin militar direct Ucrainei, guvernul format în 2021-2022 de Kiril Petkov și Continuăm schimbarea a furnizat discret arme prin țări terțe, menținând totodată o coaliție fragilă cu Partidul Socialist Bulgar pro-Moscova. În mare măsură, acordul formalizează și extinde rolul Bulgariei ca exportator major de armament, CEO-ul Rheinmetall, Papperger, afirmând: „vom construi una dintre cele mai bune fabrici din Europa”.
Acordul a fost încheiat cu o viteză impresionantă, primele informații despre această inițiativă apărând în spațiul public în august, când Ministrul Economiei și Industriei, Petar Dilov, a vorbit despre acorduri preliminare între partea bulgară și cea germană.
Pentru fabrica de armament din Sopot, fondată în 1936 și numită după celebrul scriitor bulgar din secolul 19, Ivan Vazov, născut la Sopot, găsirea unui investitor de această anvergură a fost o realizare mult așteptată.
Acordul vine și pe fondul interesului reînnoit în producția de armament în Bulgaria, în contextul războiului Rusia-Ucraina. Odinioară o piatră de temelie a industriei uriașe de apărare a Bulgariei, VMZ-Sopot a traversat dificultăți financiare în ultimele decenii, dar a cunoscut o creștere puternică începând cu 2022, probabil în urma invadării la scară largă a Ucrainei de către Rusia și a livrărilor de armament către Kiev (muniția de artilerie și lansatoarele de grenade fiind cele mai solicitate).
Vulnerabilități privind securitatea națională
Acordul ridică însă semne de întrebare despre capacitatea Bulgariei de a asigura protecția adecvată pentru astfel de proiecte de importanță strategică, mai ales că incidentele anterioare sugerează existența unor amenințări inerente.
În 2015, renumitul om de afaceri Emilian Ghebrev, un important exportator de arme către Ucraina, a supraviețuit unei tentative de otrăvire. La vremea respectivă, autoritățile au stabilit că unul dintre cei trei suspecți ruși implicați în cazul Salisbury din 2018 a fost implicat și în tentativa asupra lui Ghebrev. Dovezile în cazul lui Ghebrev au dispărut însă în Finlanda, iar Procuratura bulgară a clasat cazul în 2020. În iunie anul acesta, Procuratura a sistat anchetele oficiale în cazul exploziilor din 2022 și 2023 la depozitele firmei lui Ghebrev, în pofida suspiciunilor că Rusia ar fi implicată.
Diverse anchete au arătat că aceste incidente, precum și exploziile anterioare din 2011 încoace, au vizat fabrici care exportau arme către țări precum Ucraina și Georgia. De exemplu, Bellingcat a confirmat legătura între câteva incidente mai vechi și serviciul de informații militare rus GRU.
În 2021, un cetățean rus și doi lituanieni au fost reținuți pentru 24 de ore pentru spionaj în legătură cu activitățile fabricii „Arsenal” din Kazanluk, după ce întreprinderea a alertat autoritățile statului privind dispariția unor documente importante și a unor piese de muniție. Nu s-a dispus nicio măsură ulterioară.
Îngrijorările privind securitatea națională sau planurile de consolidare a acesteia nu au fost abordate de liderii politici în contextul parteneriatului cu Rheinmetall.
