Pe fondul războiului din Ucraina, Estonia vrea ca Biserica ortodoxă subordonată Patriarhiei ruse să taie legăturile cu aceasta. Inițiativa ar putea fi neconstituțională.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane, Estonia este marcată și de o criză politică. Extrema dreaptă e singura care pare încântată de noile evoluții.
Pe 8 februarie, Statele Baltice și-au deconectat complet rețelele electrice naționale de la Federația Rusă și s-au racordat la rețeaua europeană. În ciuda îngrijorărilor, tranziția s-a produs fără complicații majore.
Un val de „accidente”/sabotaje în Marea Baltică sugerează că flota de petroliere folosită de Rusia ca să păcălească sancțiunile occidentale este utilizată, acum, și în războiul hibrid împotriva Occidentului.
Dezmembrarea unui grup condus de GRU a arătat că Rusia încearcă să organizeze atacuri în Estonia, dar și că are o capacitate limitată de a face un rău real.
Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.
În septembrie, în Estonia a început etapa finală a trecerii la predarea în limba estonă pentru școlile cu predarea în rusă. Problema e că mulți elevi și profesori încă nu stăpânesc estona.
Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.
Pe măsură ce fondurile Estoniei pentru refugiați scad și Ucraina încearcă să recruteze cetățeni ai săi din afara țării, în Talinn se discută dacă refugiații ar trebui trimiși acasă.
După ce Prim-Ministrul Kaja Kallas a decis să preia o funcție de răspundere în structurile europene, Estonia și-a schimbat guvernul. Noul portofoliu de Ministru al Infrastructurii i-a fost acordat în mod surprinzător unui politician rusofon, Vladimir Svet.
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, urmează să preia de la Josep Borrell conducerea diplomației europene, iar unii se așteaptă ca politica UE față de Rusia să devină mai dură.
Estonia e prima țară care a adoptat o legislație ce permite sechestrarea și utilizarea activelor înghețate ale rușilor. Teoretic, activele ar trebui să ajungă la Ucraina, dar mai sunt câteva obstacole de trecut înainte ca acest lucru să se întâmple. Activele din Estonia sunt doar vârful aisbergului; majoritatea banilor și bunurilor rusești au fost înghețate în alte țări UE și în SUA.
Partide politice din Estonia încearcă să le ia rusofonilor dreptul de vot și să alunge din țară Biserica Ortodoxă Rusă, văzută ca o propagandistă a Kremlinului.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
Rusia crește miza în jocul său pe termen lung împotriva NATO, dând în urmărire premierul eston și dezvăluind planuri de creștere a efectivelor dislocate la graniță. Experții cred că, în decurs de 3 până la 10 ani de la încheierea războiului din Ucraina, Moscova ar putea ataca o țară NATO.
În statele baltice, partidele care apără în mod tradițional interesele minorității rusofone se confruntă cu pierderi, deoarece războiul i-a îndepărtat pe unii dintre alegătorii lor.
Din cauza amenințărilor de tip hibrid, Finlanda și-a închis granițele cu Rusia, iar Estonia i-ar putea urma în curând exemplul.
În Estonia, atacul Hamas asupra Israelului și operațiunea militară ulterioară din Gaza au fost percepute ca o amenințare pentru propria securitate.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.
Estonia ar putea deveni un jucător important în mineritul de metale rare. Potențialul acestui sector este amenințat însă de îngrijorări vizavi de protecția mediului, concurența externă și opoziția locală față de activitățile de minerit.
Estonia are un sistem educațional de top, dar doar în estonă. Există un sistem paralel pentru rusofoni, pe care autoritățile doresc acum să-l elimine.
Cândva un important centru industrial sovietic, Ida-Viruuma revine la viață, datorită fondurilor europene.
Estonia e pe punctul de a deveni cel mai progresist stat ex-sovietic în privința drepturilor LGBT+. Politicienii conservatori se opun demersului, dar populația pare mai tolerantă decât ei.
În martie, în Estonia a izbucnit un scandal legat de deturnarea unor bani strânși pentru Ucraina de cea mai faimoasă organizație caritabilă din Estonia, Slava Ukraini. Acest lucru a condus la o scădere drastică a donațiilor pentru Ucraina și a adus în lumina reflectoarelor corupția din această țară.
Estonia îi trimite Ucrainei arme vechi, decontate cu bani europeni la contravaloarea unor arme noi, susțin surse europene citate de Politico. Reprezentanți ai clasei politice estoniene au respins categoric aceste acuzații, dar au existat și unele voci care au spus că sunt parțial adevărate. Acestea au explicat că scandalul are de-a face cu tonul didactic al Tallinnului vizavi de partenerii săi când vine vorba de asistența oferită Ucrainei și cu dorința de a-și înzestra propriile forțe armate.
Alegerile parlamentare din Estonia au arătat că, în contextul geopolitic extrem de volatil din Europa, unde războiul durează mai bine de un an, populația cunoaște riscurile și este pregătită să se mobilizeze în jurul forțelor politice care se bazează pe Uniunea Europeană și NATO. În același timp, societatea estonă a fost forțată să se confrunte cu unele realități mai puțin plăcute.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează