Donații
Veridica.md
Începutul anului a fost marcat de evenimente politice semnificative în Estonia: mai mulți membri de frunte ai Partidului de Centru – cel mai vechi din țară – l-au părăsit, spunând că nu împărtășesc valorile noii conduceri de partid.
Organizația politică, care, de la înființarea sa în 1991, a dat țării mai mulți prim-miniștri, a pierdut alegerile parlamentare din martie trecut. Partidele rivale au obținut un succes răsunător prin mobilizarea electoratului pe tema securității.
Partidul de Centru și radicalii de dreapta de la EKRE, fost membru al coaliției de guvernare, s-au trezit într-o poziție incomodă. Partidul conservator, fondat de fostul ambasador al Estoniei la Moscova, Mart Helme, a fost criticat în mod repetat pentru că ar fi susținut o agendă patriarhal-populistă, aliniată intereselor Kremlinului. Partidul de Centru a reușit chiar să semneze un acord de cooperare cu „Rusia Unită”. Chiar dacă această colaborare nu a fost niciodată realizată pe deplin, ea a servit întotdeauna drept motiv pentru a acuza partidul că este pro-rus pe plan intern. De exemplu, cu ani în urmă, conducerea partidului a fost implicată în construcția unei biserici ortodoxe în Lasnamäe, cel mai mare cartier al capitalei, cu fonduri solicitate de liderul Partidului de Centru Edgar Savisaar de la șeful Căilor Ferate Ruse și un membru al „Consiliul Fundației Russkiy Mir“, Vladimir Yakunin.
Toate acestea, combinate cu lupta pentru păstrarea școlilor rusești în Estonia și alte probleme semnificative pentru minoritatea națională (cum ar fi lupta pentru egalitatea non-cetățenilor deținători de pașapoarte străine), au făcut ca partidul să fie popular în rândul populației vorbitoare de limbă rusă. Important este că partidul are un număr mare de membri vorbitori de limbă rusă care, spre deosebire de alte forțe politice, dețin funcții înalte în cadrul său. Acest lucru le-a permis centriștilor să câștige alegerile locale și să mențină controlul timp de mulți ani asupra Tallinnului, Narvei și altor orașe din nord-est în care se află comunități mari de rusofoni.
Centriștii estonieni nu se mai văd alături de colegii lor vorbitori de limba rusă și părăsesc partidul
Războiul din Ucraina i-a lovit pe neașteptate pe centriști. Pe de o parte, atitudinea blândă a partidului cu privire la multe probleme referitoare la minoritatea vorbitoare de limba rusă i-a înstrăinat pe alegătorii estonieni. Pe de altă parte, partidul a luat o poziție clară, susținând Ucraina atacată. Acest lucru i-a îndepărtat pe unii alegători ruși, care apoi au votat pentru o nouă forță politică, cu o puternică orientare pro-Kremlin; unul dintre liderii acestei formațiuni chiar a fost arestat ulterior sub suspiciunea că lucra pentru un stat vecin.
Dacă înainte Partidul de Centru obținea în mod constant aproximativ un sfert din voturi la alegerile legislativ, anul trecut a reușit să ia doar 15% și 16 locuri în Riigikogu (Parlamentul Estoniei). Acest lucru a dus la o schimbare în conducerea partidului.
În septembrie a avut loc un congres al Partidului de Centru, unde a fost ales ca președinte al formațiunii Mikhail Kõlvart, primarul capitalei și un politician rusofon de origine coreeană-estonă, care a adus cele mai multe voturi partidului la alegerile parlamentare și a fost al doilea după premierul ales Kaja Kallas în acest clasament.
La câteva zile după schimbarea conducerii partidului, membri notabili ai acestuia – etnici estonieni – au început să părăsească formațiunea. Prima plecare spectaculoasă a fost cea a lui Jaanus Karilaid, eminența cenușie și ideologul care a inspirat colaborarea centriștilor cu partidele de dreapta estoniene din coaliția de guvernământ de acum câțiva ani.
„Acțiunile anterioare ale lui Mikhail Kõlvart arată că el nu acționează în interesul Estoniei. Întărirea poziției limbii estone [...] nu se numără printre obiectivele lui Kõlvart. Sunt profund convins că, în lumina războiului ruso-ucrainean, Estonia nu are nevoie de o astfel de mișcare politică și nu pot lua în considerare opțiunea de a fi parte la aceasta”, a spus Karilaid, alăturându-se partidului de dreapta „Isamaa” (Patria).
Apoi, încă 30 de politicieni estoni au părăsit partidul, inclusiv fostul său lider, Andra Veidemann. Mulți dintre ei s-au alăturat partidului „Isamaa” care, fiind în opoziție în timpul crizei economice, și-a crescut semnificativ ratingul. Politicianul vorbitor de limbă rusă Maria Jufereva-Skuratovski a părăsit, de asemenea, consiliul de administrație al Partidului de Centru, după ce l-a susținut pe candidatul învins Tanel Kiik la congresul partidului, și s-a alăturat Partidului Reformist de guvernământ.
La începutul lunii ianuarie, criza din partid a devenit și mai evidentă: mai mulți centriști de frunte, inclusiv foștii miniștri Tanel Kiik și Jaak Aab, și-au anunțat plecarea. Cei mai mulți dintre ei s-au alăturat Partidului Social Democrat, de guvernământ.
Unii spun că nu este vorba despre Rusia, ci despre pierderea puterii în partid și lipsa de idei a noii conduceri
Potrivit lui Vadim Belobrotsev, membru al parlamentului și al consiliului de administrație al Partidului de Centru, unul dintre motivele acestor plecări constă în faptul că fostul lider, Jüri Ratas, și cei mai apropiați politicieni ai săi au luat aproape toate deciziile importante din partid unilateral, încă din 2016. „Timp de șapte ani, s-au agățat de această putere atât de mult încât, atunci când partidul a decis la congres în favoarea schimbării, iar conducerea a trecut la Mikhail Kõlvart și echipa sa, Ratas și asociații săi nu au putut să accepte și să continue ca o echipă unită”, crede el.
Potrivit Mariei Jufereva-Skuratovski, convertită recent în reformistă, la momentul congresului din septembrie, Partidul de Centru era deja într-o stare aproape critică; relațiile dintre membrii așa-numitelor tabere Kõlvart și Kiik erau deteriorate iremediabil și într-un punct în care nu mai exista cale de întoarcere. „Am participat la aproape toate dezbaterile preelectorale ale candidaților la președinție și trebuie să recunosc că ideologic Kõlvart și Kiik nu au avut contradicții esențiale. La un moment dat, Mikhail Kõlvart și echipa sa au decis că este timpul să preia puterea, ceea ce au și reușit să facă. Doar că acum pare o victorie pirică care a dus la prăbușirea partidului în doar trei luni", a declarat ea pentru Veridica.
Spre deosebire de colegii săi estonieni, Yufereva-Skuratovski nu îi acuză pe centriști de o politică pro-rusă. În opinia ei, ruptura a fost cauzată de incapacitatea noii conduceri de partid de a oferi o perspectivă. „Mikhail Kõlvart și echipa sa l-au criticat aspru pe fostul lider al partidului, Jüri Ratas, pentru decizii politice pe care le considerau eronate, vorbind despre necesitatea schimbării și de a avea un plan pentru a readuce partidul în fruntea preferințelor electoratului. După congres, s-a dovedit că învingătorilor le lipseau ideile, strategia politică sau capacitatea de a restabili o atmosferă normală de lucru în partid și de a le oferi oamenilor o înțelegere a perspectivelor viitoare de dezvoltare a formațiunii”, afirmă ea.
Într-adevăr, este dificil să acuzi actuala conducere centristă de simpatii pro-ruse: primarul Tallinului, Mihail Kõlvart, vizitează în mod demonstrativ orașele ucrainene și comunică cu colegii ucraineni; contactele cu partea rusă practic au încetat; iar autoritățile municipale și-au asumat sarcina principală de primire și cazare a refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, criticile politicienilor estoni la adresa centriștilor trimit tocmai la un conflict de valori legat de așa-numita „problema rusă”.
O țintă a criticilor a fost Yana Toom, europarlamentară a Partidului de Centru. Presa locală a acuzat-o că finanțează apărarea juridică a cetățenilor non-estoni, activiști pro-ruși plecați în Rusia care nu s-au putut întoarce acasă, deoarece statul estonian le-a revocat permisele de ședere.
Pentru Toom, care face parte din conducerea Partidului de Centru, problema non-cetățenilor – etnici ruși care trăiau în Estonia la momentul proclamării independenței acesteia față de URSS și care nu au primit automat cetățenia estonă – a fost o temă centrală a agendei sale politice timp de mulți ani. Ea o ridică constant la nivelul Uniunii Europene, acționând absolut în limitele legii. Cu toate acestea, în timpul războiului, apărarea rezidenților permanenți pro-ruși din Estonia este percepută aproape ca o trădare de către societate.
Este ceea ce a spus fostul lider al Partidului de Centru, Jüri Ratas, care recent părea pregătit să coopereze cu Toom, dar acum a declarat că există un conflict de valori în partid. Până de curând, această declarație a fost văzută ca o reflectare a luptei din interiorul partidului pentru primul loc pe lista centristă la alegerile pentru Parlamentul European, dar Ratas a exclus o astfel de posibilitate pentru el însuși și a decis să își continue cariera politică la partidul Patria.
Din cei 16 membri inițiali ai grupului parlamentar al Partidului de Centru, doar 7 mai sunt în partid. Plecarea fostului premier Jüri Ratas ar putea fi o lovitură finală pentru partid.
Se confruntă centriștii cu o pierdere de relevanță la nivel național?
Potrivit lui Vadim Belobrovtsev, exodul în masă al politicienilor i-a slăbit doar temporar pe centriști. „Partidul a experimentat în mod repetat ‚exoduri’ similare când politicieni marcanți, nemulțumiți de situație, l-au părăsit. Deci, Partidul de Centru are experiență în a face față unor astfel de situații. Reducerea numărului de deputați va îngreuna treaba noastră în facțiunea parlamentară, crescând volumul de muncă. Dar munca continuă și vom apăra în continuare interesele alegătorilor noștri, pentru că cei care au părăsit Partidul de Centru au demonstrat în esență că propriile interese și perspective sunt mai importante pentru ei decât interesele alegătorilor lor, datorită cărora au ajuns în parlament”, spune el.
„Cred că partidul este destinat să devină un partid de nișă, relevant la nivel local, care va lupta pentru voturile alegătorilor vorbitori de limbă rusă din Tallinn și Ida-Virumaa, dar influența sa în politica națională va fi marginală. Este posibil ca cei mai loiali alegători ai centriștilor să își îndrepte atenția către alte partide”, prognozează fosta centristă Maria Jufereva-Skuratovski.
Dacă regionalizarea Partidului de Centru se va întâmpla într-adevăr, asta va repeta practic soarta partidului leton „Armonia”, care a fost timp de mulți ani cea mai mare forță politică apărătoare a intereselor populației de limbă rusă, dar și-a pierdut influența după începerea războiului. La alegerile din octombrie 2022, „Armonia” nu a reușit să intre în Saeima; eticheta de pro-rus a rămas lipită, în ciuda faptului că partidul și-a reziliat acordul de cooperare cu „Rusia Unită” în 2017. În același timp, la fel ca centriștii estoni, „Armonia” și-a pierdut o parte din electoratul rus condamnând agresiunea împotriva Ucrainei.
În același timp, situația centriștilor estoni nu este atât de gravă: ei păstrează încă puterea în capitală, au recâștigat puterea în orașul de graniță Narva, iar ratingul lor de 14% nu este cu mult în urma Partidului Reformist de guvernământ. Dacă centriștii reușesc să păstreze Tallinnul, pe care îl conduc în coaliție cu social-democrații, lucrurile s-ar putea dovedi mai puțin sumbre pentru ei decât pentru omologii lor letoni.
---copie-image.webp)
