
Estonia îi oferă un sprijin constant Ucrainei, dar resursele sale financiare sunt destul de limitate, așa că fondurile alocate refugiaților ucraineni scad încetul cu încetul. Programul de asistență psihologică gratuită acordată refugiaților, de pildă, este redus treptat, iar educația în limba ucraineană este, de asemenea, limitată: a fost redus numărul de clase speciale pentru copiii ucraineni, iar sistemul de învățământ încurajează tranziția acestora la predarea în limba estonă. Se presupune că trei ani reprezintă o perioadă de timp suficientă pentru ca aceștia să se fi adapat la exigențele locale. Mulți ucraineni plănuiesc să rămână în Uniunea Europeană, iar mulți dintre aceștia pur și simplu nu au la ce să se întoarcă, poate cu excepția armatei ucrainene.
La începutul lunii iunie, guvernul Estoniei și-a declarat susținerea față de propunerea Comisiei Europene de a prelungi până în martie 2026 formele de protecție temporară acordate refugiaților ucraineni. În plus, un număr semnificativ de ucraineni care au ajuns în Estonia înainte de izbucnirea războiului la scară largă locuiesc în continuare aici. Printre aceștia se numără și bărbați ucraineni cu vârstă de încorporare, care au locuri de muncă stabile, și-au adus familiile aici cu mult timp în urmă și și-au cumpărat case cu credit.
În același timp, Ucraina are nevoie stringentă de militari și îi caută și în afară, printre numeroșii bărbați apți de serviciul militar care au părăsit țara. Kievul a suspendat anul acesta serviciile consulare pentru cetățenii săi bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani care trăiesc în afara țării, iar președintele Zelenski însuși a exercitat presiuni asupra aliaților să ajute cu repatrierea lor.
Combinația acestor factori a dat naștere la discuții în Estonia cu privire la oportunitatea repatrierii refugiaților ucraineni.
„Nu există nicio intenție de a trimite cu forța bărbați ucraineni pe front”
În decembrie anul trecut, Ministerul Apărării al Ucrainei și-a anunțat intenția de a recruta în armată bărbați care locuiesc în străinătate. Totodată, Ministrul de Interne al Estoniei, Lauri Läänemets, a declarat că, „dacă Ucraina va solicita acest lucru, Estonia poate localiza și preda astfel de persoane”. Întrucât Estonia extrădează cetățeni străini doar atunci când aceștia fac obiectul unor anchete penale, declarația ministrului a stârnit o reacție vehementă. Läänemets a încercat imediat să-și atenueze afirmația, declarând pe rețelele de socializare: „Atât la nivelul Ministerului de Interne dar și al celorlalte agenții ale statului, cu siguranță nu există nicio intenție să trimitem pe front cu forța bărbați ucraineni cu vârstă de înrolare care locuiesc aici”.
Subiectul a revenit în actualitate după vizita efectuată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Estonia la începutul anului, când oficialul ucrainean a criticat faptul că mulți dintre concetățenii săi nu se află în prima linie a războiului. Totuși, la sfârșitul lunii aprilie, Anneli Viks, consilier al Departamentului de Politici pentru Cetățenie și Migrație din cadrul Ministerului de Interne, a reafirmat poziția exprimată anterior de autoritățile centrale, declarând că Ministerul de Interne nu are în vedere repatrierea forțată a cetățenilor ucraineni cu drept de ședere legală în Estonia care au fugit de război, inclusiv acele persoane care ar putea face obiectul unei mobilizări în Ucraina.
Cu toate acestea, de la sfârșitul lunii aprilie, Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina a încetat să mai elibereze documente potențialilor recruți la consulatele sale din străinătate. La mijlocul lunii mai, în Ucraina a intrat în vigoare o nouă lege privind mobilizarea, conform căreia bărbații apți de serviciu militar cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani trebuie să își actualizeze datele personale, inclusiv locul de reședință și datele de contact, în termen de două luni, fără să se aștepte să primească ordinul de înrolare. Cetățenii ucraineni din străinătate pot face acest lucru pe portalul de recrutare online, prin e-mail sau prin telefon.
Între timp, reprezentanții mai multor țări europene au semnalat faptul că sunt dispuși să extrădeze recruții ucraineni la solicitarea Ucrainei. De exemplu, aceasta este atitudinea adoptată de autoritățile poloneze. În luna aprilie, Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz (Partidul Popular Polonez), a declarat: „Cred că mulți dintre compatrioții noștri au fost și sunt în continuare surprinși când văd tineri ucraineni în cafenele și aud totodată cât de mult ne costă să ajutăm Ucraina”.
„Monitorizăm cu atenție situația”
Astfel de atitudini nu sunt străine nici Estoniei. La începutul lunii august, presa locală semnala că Poliția de Frontieră din Estonia a început să le ceară bărbaților ucraineni să prezinte legitimația militară pentru a le putea prelungi permisele de ședere. Având în vedere că deficitul de soldați pe linia frontului este de multă vreme o problemă critică pentru Ucraina, iar obținerea acestui document în afara Ucrainei este destul de dificilă, de ceva timp circulă speculații conform cărora Estonia ar putea începe să extrădeze ucrainenii care fug de serviciul militar, o veste care a provocat îngrijorare în rândul ucrainenilor care trăiesc în Estonia, și ale căror permise de ședere urmează să expire.
În același timp, mulți dintre ei încă nu erau la curent cu această nouă problemă. „Nici cunoscuții mei nu au auzit această informație. Din câte știu, chiar dacă cineva nu are documente de evidență militară, nu va fi expulzat din țară. Această regulă nu se aplică în timpul războiului. Dar poate e ceva ce eu nu știu”, recunoaște Yuri, un ucrainean care locuiește în Estonia de câțiva ani împreună cu familia.
„Monitorizăm și evaluăm cu atenție evoluțiile de securitate și, ca răspuns la schimbările determinate de război, au fost efectuate unele ajustări la procesul de examinare a dosarelor”, a confirmat Marina Kadak, comisar din cadrul Biroului de Evidență și Înregistrare al Poliției de Frontieră din Estonia într-o declarație pentru Veridica.
Conform Legii cetățenilor străini, autoritățile pot solicita un document de evidență militară cetățenilor oricărei țări terțe. „Este de înțeles faptul că cetățenii ucraineni, a căror patrie este în plin război, sunt mai preocupați de criteriile acordării permisului de ședere. Dacă cineva nu are documente militare dintr-un motiv valabil și rezonabil, Poliția de Frontieră ia în considerare acest lucru atunci când examinează solicitările de eliberare a permisului de ședere”, a declarat Kadak.
Potrivit reprezentantei Poliției de Frontieră, Legea cetățenilor străini a stipulat întotdeauna condiția ca orice solicitant să informeze autoritățile dacă face parte în prezent sau anterior a deservit forțele armate ale unei țări străine, și dacă a participat la operațiuni militare în afara Estoniei, în vederea eliberării permisului de ședere. În prezent, autoritățile continuă să ceară tuturor solicitanților de permise de ședere temporară din Ucraina, Federația Rusă, Belarus și alte țări terțe documente care să ateste efectuarea serviciului militar. "Nu contează ce documente o persoană prezintă în acest scop, dar o modalitate de a verifica acest lucru este printr-un act de identitate militar. Această cerință se aplică atât celor care solicită un permis inițial de ședere temporară, cât și celor care doresc să-și prelungească permisul obținut anterior”, a explicat Marina Kadak.
Potrivit statisticilor Poliției de Frontieră din Estonia, în primele șapte luni ale acestui an, cetățenii ucraineni au depus 1.430 de cereri de eliberare de permise de ședere temporară, dintre care 1.276 au fost acceptate. Potrivit reprezentantului departamentului, restul dosarelor au fost refuzate din diverse motive, nu doar din cauza lipsei legitimației militare. Trebuie menționat că cetățenii Federației Ruse continuă să reprezinte al doilea grup ca mărime care solicită permise de ședere temporare în Estonia. 76% din solicitările acestora au fost, de asemenea, aprobate.
Pentru propagandiștii ruși, decizia Estoniei de a înăspri regulile a constituit o nouă oportunitate de ridiculiza Ucraina. Subiectul a fost menționat pe canalul „Sputnik”, de unde a fost preluat și de alte website-uri și platforme de socializare. „Cine-i va apăra acum pe bărbații tineri și puternici pe care autoritățile de la Kiev îi văd doar ca pe carne de tun? Se pare că această strategie inteligentă a fost concepută la Kiev, iar autoritățile estone sunt dornice să ajute”, a scris pe canalul său de Telegram Alexei Stefanov, corespondent special al grupului de presă „Russia Today”.
„Decizii care afectează moralul ucrainenilor”
Segmentele conservatoare al societății estone par să fie de acord cu ministrul polonez al Apărării și ar saluta cu entuziasm introducerea unor măsuri mai dure. De exemplu, politicienii Jaak Valge și Silver Kuusik, din partea partidului înființat recent ERK („Naționaliștii și Conservatorii Estoni”), care s-a desprins din partidul de extremă-dreaptă EKRE (Partidului Poporului Conservator din Estonia) au exprimat o opinie comună, publicată pe portalul difuzorului public din Estonia: „Faptul că Estonia oferă forme de protecție temporară și internațională cetățenilor ucraineni cu vârstă eligibilă pentru încorporare, chiar și atunci când aceștia ar trebui să fie în Ucraina, afectează moralul luptătorilor ucraineni”.
Având în vedere că membrii fostului lor partid, EKRE, au exprimat opinii similare vizavi de imigranți cu mult înainte de începerea războiului la scară largă, „moralul” ucrainenilor pare să fie o preocupare reală pentru conservatorii estoni doar într-o mică măsură. Din perspectiva politicienilor conservatori, prezența tot mai mare în Estonia a bărbaților ucraineni cu vârstă de înrolare reprezintă o problemă, deoarece aduce cu sine riscul unei „catastrofe demografice care se va produce inevitabil dacă majoritatea refugiaților aleg să nu se întoarcă acasă”.
„Vrem cu adevărat să ajutăm Ucraina? Dacă da, atunci de ce, pe de-o parte, facem una, și cu totul alta de cealaltă parte?” se întreabă Valge și Kuusik. Cu toate acestea, atât timp cât această poziție nu este împărtășită de reprezentanții partidelor aflate la putere în Estonia, șansele ca autoritățile să ia măsuri drastice împotriva bărbaților ucraineni care locuiesc în Estonia rămân mici.