Donații
Veridica.md
Din cauza amenințărilor de tip hibrid, Finlanda și-a închis granițele cu Rusia, iar Estonia i-ar putea urma în curând exemplul.
Un scenariu familiar
Disponibilitatea autorităților estoniene de a acționa ca finlandezii le-a părut excesivă multor cetățeni, din cauză că nu există o justificare clară. Finlanda și-a închis granițele cu Rusia la sfârșitul lunii noiembrie din cauza presiunii create de numărul mare de migranți care soseau din Federația Rusă. Poliția de frontieră din Rusia le-a permis să treacă granița fără să le verifice documentele necesare.
Nu au existat astfel de presiuni la punctul de trecere Narva de la granița ruso-estoniană. Totuși, având în vedere că Statele Baltice au trebuit în trecut să gestioneze fluxuri de migranți provocate de agresiunile statelor vecine, folosirea unor astfel de fluxuri migraționiste pentru a destabiliza granița nu ar mai surprinde pe nimeni.
Cu doi ani în urmă, atunci când mii de migranți din Orientul Mijlociu ajungeau la granițele Lituaniei, Letoniei și Poloniei, autoritățile Statelor Baltice au denunțat un atac hibrid pus la cale de dictatorul belarus, Aleksandr Lukașenko. Ba mai mult, autoritățile lituaniene și-au exprimat intenția de a deschide un proces împotriva Belarusului la Curtea Internațională de Justiție a ONU pentru provocarea unor fluxuri de migrație ilegală.
De atunci, fluxul de migranți din Orientul Mijlociu s-a redus simțitor, deși subiectul rămâne unul de actualitate în presa locală. În schimb, Estonia nu s-a confruntat cu un număr așa de mare de migranți, deși fluxul la graniță a atins cota maximă în primele luni ale războiului din Ucraina, atunci când refugiații ucraineni au luat cu asalt această țară. Vestea că fluxul de migranți ilegali a fost acum redirecționat către nord a pus în gardă atât autoritățile, cât și cetățenii obișnuiți.
„Le recomandăm cetățenilor să evite călătoriile în Rusia. Cetățenii estonieni care se află temporar pe teritoriul Rusiei sunt sfătuiți să evalueze nevoia de a rămâne în această țară și, dacă este posibil, să se întoarcă acasă. Din cauza presiunii migraționiste, Estonia ar putea să-și închidă temporar punctele de trecere a frontierei de pe-o zi pe alta, făcând astfel imposibilă revenirea în țară prin aceste puncte vamale”, a avertizat Ministerul estonian al Afacerilor Externe la final de noiembrie.
Ministrul de Externe, Margus Tsahkna, a discutat la Bruxelles cu omologii europeni care au granițe comune cu Rusia despre posibilitatea de a închide granițele la nevoie. „Logic ar fi ca, dacă Finlanda își închide granițele, și Estonia să facă la fel, iar atunci toți acești imigranți s-ar îndrepta către granițele cu Letonia și Lituania. Va fi un efect de domino, iar întreaga frontieră de est a Europei s-ar putea închide brusc”, a declarat Ministrul de Interne Lauri Läänemets pentru postul de radio Äripäev. Totuși, acest lucru încă nu s-a întâmplat.
Fluxul migranților care sosesc din Finlanda a crescut însă, aceștia nemaiputând călători în Rusia direct. De îndată ce granițele finlandeze s-au închis, numărul de persoane care au trecut granița ruso-estoniană a crescut cu un sfert. Compania de transport Lux Express, care obișnuia să deservească ruta Tallinn-Sankt Petersburg, a dezvăluit că numărul de pasageri pe această rută a crescut cu 48%. Cu toate acestea, acest număr nu este totuși unul mare: la ora actuală, doar câteva mii de oameni trec zilnic granița Estoniei cu Federația Rusă. Înainte de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, cifrele erau de două ori mai mari.
Rude și case de vacanță
Majoritatea celor care trec punctul de frontieră Narva sunt localnici care au rude, proprietăți sau lucrează în Rusia. Cetățenii estonieni cu pașapoarte rusești călătoresc în mod obișnuit în orașul Ivangorod, pentru a face cumpărături la prețuri mai mici. Pe celălalt sens de mers, la ieșirea din Narva, cetățenii ruși încă mai pot trece granița pentru a-și vizita rudele din Uniunea Europeană.
Nikolai, un locuitor din Narva, deține și pașaport rusesc. El are o casă de vacanță (dacha, n.t.) în regiunea Leningrad, iar acum câțiva ani a mai cumpărat încă un teren. Călătorește în Rusia în mod regulat și spune că posibilitatea ca granițele să fie închise îi îngrijorează pe mulți locuitori din Narva.
„Vestea ne-a pus pe gânduri, toată lumea vorbește despre asta. Imediat ce-au aflat, trei oameni mi-au scris să mă întrebe ce urmează acum. Este o chestiune foarte importantă, chiar dacă există și persoane în Narva care nu sunt deloc afectate, pentru că nu merg deloc în Rusia. Dar există o comunitate care este strâns legată de Rusia. Toți au rude în Rusia, dintre care unele trăiesc foarte aproape de Narva”, spune Nikolai.
Acesta speră ca problema să nu persiste, iar dacă granița se va închide, să se redeschidă curând. „Am lăsat cheile de la casa de vacanță la un vecin. Am făcut toate pregătirile pentru sezonul rece, în caz că granița se va închide. Aștept să văd ce se întâmplă, însă în orice caz sper că situația nu va dura foarte mult, pentru că dacă la primăvară și la vară va fi la fel, atunci sincer nu știu ce-o să fac”, ne-a mărturisit el.
Aceeași situație s-a întâmplat și în pandemie, ne spune Nikolai. „Pe atunci, lucrurile erau văzute diferit, ca o adevărată tragedie. Mi-aduc aminte că am plecat din casă cu ochii în lacrimi. Când am citit că Estonia își închide granițele din cauza carantinei, am închis toate ușile și m-am întors în Narva. Dar pe atunci circula un virus periculos, de care toată lumea se temea. Acum însă situația e văzută ca provocată de om, o absurditate politică ce ne afectează viețile”, este de părere Nikolai.
Nu are niciun plan să-și vândă casa de vacanță din Rusia, chiar dacă e clar că relațiile Estoniei cu Rusia par că nu se vor îmbunătății în următorii ani. „Este casa părintească, să zic așa. Nu este doar o proprietate. Ești legat de oameni, de prietenii din copilărie, de rude. De ce să renunț eu la o mare parte din viața mea doar pentru că niște politiceni s-au certat între ei la nivel înalt?”, spune Nikolai.
În satul din Rusia unde se află casa lui de vacanță, doar cinci familii sunt din localitate. Restul populației vine din Sankt Petersburg sau Estonia, majoritatea din Narva, deși există și locuitori din Tallinn care vin aici vara în concediu. Niciunul din vecini nu se grăbește să-și vândă casa din Rusia, spune Nikolai, nici măcar cei cu pașapoarte estoniene. Pentru ei, este relativ ușor de obținut viza pentru Rusia.
În opinia lui Nikolai, Estonia va urma exemplul Finlandei mai devreme sau mai târziu și-și va închide granița, chiar dacă nu există vreun motiv clar. „Am avut și 4.000 de oameni care treceau granița zilnic. Și când au fost 5.000 poliția de frontieră s-a descurcat fără probleme. Și toată această panică pentru...câți migranți ilegali există acolo? Patruzeci, poate? Nu este așadar o problemă așa de mare, însă este complet exagerată”, mai adaugă el.
O amenințare la adresa securității naționale
Autoritățile finlandeze, în schimb, nu consideră situația actuală o exagerare, ci o amenințare la adresa securității naționale. Conform unei versiuni, tranzitul netingherit al migranților la granița finlandeză a fost un fel de ripostă a Moscovei pentru aderarea Finlandei la NATO. Un astfel de scenariu pare plauzibil, mai ales având în vedere că pe 17 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat public într-un interviu pentru televiziunea de stat că, deși Finlanda nu avea probleme cu Rusia înainte de aderarea la NATO, le va avea de-acum înainte. În plus, Putin a promis că Rusia va înființa un district militar în regiunea Leningrad și va desfășura trupe la granițele europene.
La mijlocul lunii decembrie, autoritățile finlandeze au încercat să redeschidă granița, dar au fost nevoite să o închidă imediat timp de o lună, pentru că aproximativ patru sute de migranți ilegali au forțat trecerea la punctele de trecere Vaalimaa și Niirala. Nu există garanții că după redeschiderea granițelor la mijlocul lunii ianuarie, tranzitul nu va fi din nou blocat. Potrivit legii, granițele finlandeze pot rămâne închise doar pentru o lună, însă nu există niciun motiv pentru care să nu poată fi redeschise parțial pentru o scurtă perioadă de timp, iar apoi din nou închise.
La rândul ei, Estonia tratează acest aspect cu multă seriozitate, iar autoritățile și-au exprimat dorința de a închide subit granița cu Rusia dacă guvernul ia o astfel de decizie.
„Este greu de anticipat dacă întreaga graniță va fi închisă în cazul unui atac migraționist, sau dacă decizia va afecta doar punctul de trecere Narva sau pe toate trei. Este o decizie care poate fi luată pe loc. Atunci vor apărea dificultăți pentru cei care vor să revină în Estonia. Din acest motiv continuăm să recomandăm cetățenilor să evite călătoriile în Rusia”, a declarat pentru Veridica Veiko Kommusaar, șeful de poliție de frontieră din Estonia.
Potrivit oficialului estonian, chiar dacă situația pare să se fi stabilizat la ora actuală, asta nu înseamnă că riscul presiunii migraționiste a dispărut. „Poliția și poliția de frontieră continuă să monitorizeze îndeaproape situația de la graniță. Înțelegem foarte bine diferența între solicitanții de azil și acele persoane care sunt implicate în ceea ce noi numim presiune migraționistă. Pe aceștia îi întoarcem, iar Rusia îi primește înapoi”, spune Kommusaar.
„Dacă la un moment dat Rusia nu îi va mai primi înapoi, ne vom trezi în situația în care va exista un grup de persoane care va bloca podul de acces între cele două țări, iar asta înseamnă că va trebui să ne ocupăm de ei. În acest caz, punctul de trecere din Narva va fi imediat închis pentru a preveni fluxuri ulterioare de migranți. În caz că situația se înrăutățește, va trebui să luăm în calcul și opțiunea de a închide celelalte puncte de trecere vamală cu Rusia”, a explicat șeful poliției de frontieră din Estonia.
Chiar și un număr mic de cetățeni ai unor țări terțe ajunși la granița cu Estonia ar putea provoca închiderea graniței, atâta timp cât se consideră a fi un atac migraționist. Pe mulți cetățeni ai Estoniei cu rude în Rusia, acest lucru i-ar împiedica să-și viziteze familiile de Crăciun, în timp ce alții vor fi nevoiți să ocolească foarte mult. Cu toate acestea, nu prea există alte opțiuni, având în vedere ultimele evoluții în relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia.
---copie-image.webp)
