Preşedintele Zelenski acuză Rusia că vizează ţinte civile şi a promis o ripostă.
Ucraina și-a continuat totuși loviturile asupra rafinăriilor rusești care au provocat o criză a carburanților.
Ucraina reușește să exercite presiuni asupra Rusiei atât pe front cât și în adâncimea teritoriului, scrie presa ucraineană, care notează însă că Rusia rămâne o amenințare, mai ales prin bombardamente pe care, fără arme de la Occident, Ucraina nu le poate opri. Jurnaliștii ucraineni analizează și modul în care mașina informațională a Rusiei caută să exploateze tensiunile polonezo – ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al lui Putin acuză totodată Europa că escaladează tensiunile cu Rusia.
Ieri, Volodimir Zelenski a anunțat că se teme de un atac de "mare anvergură" al Rusiei.
Companiile care câștigă din contracte militare finanțate de Ucraina și Occident vor extinderea atribuțiilor prezidențiale ale lu Zelenski, astfel încât acesta să devină un „führer”, potrivit unei narațiuni false a propagandei pro-Kremlin.
Cel puţin cinci oameni au murit şi câteva zeci au fost răniţi în aceste atacuri.
Armata ucraineană a evaluat și pagubele provocate de atacul asupre unei rafinării din Rusia
Ucraina facilitează tranzitul drogurilor din America Latină spre Europa, iar administrația Zelenski cooperează cu cartelurile mexicane pentru bani, arme și mercenari, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Mai multe postări virale susțin că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost ucis într-un atac al forţelor Rusiei asupra Kievului.
---copie-image.webp)
Absența lui Volodimir Zelenski la Conferința privind reconstrucția Ucrainei, găzduită de Polonia, a reflectat cea mai gravă ruptură politică dintre Varșovia și Kiev de la invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Mulți spun că, în pofida acestor fricțiuni cauzate de perspective diferite asupra istoriei, Polonia și Ucraina sunt forțate să își mențină parteneriatul. Deocamdată însă, Rusia savurează spectacolul.
El spune însă că-şi păstrează obiectivul de a cuceri complet cele patru regiuni din estul Ucrainei.
Ucrainenii au lovit o fabrică de armament şi o staţie de pompare a petrolului, iar ruşii au avariat instalaţii petroliere ucrainene.
La cererea Kievului vor fi exceptați bărbații apți pentru serviciul militar
Planul urmează unei campanii de atacuri ucrainene asupra Moscovei și Crimeei anexate
Kievul respinge o soluție de pace bazată pe acordurile de la Istanbul, înțelegerile de la Anchorage și „realitățile de pe teren”, potrivit propagandei pro-Kremlin. „Pacea” pe care o invocă propaganda echivalează, de fapt, cu o capitulare a Ucrainei, care nu a semnat vreodată un acord în acest sens.
Kievul a fost, la rândul său, ţinta unui atac cu rachete ruseşti.
UE dă undă verde Kievului să atace Belarusul și oferă acoperire juridică unei agresiuni militare ucrainene, împingând spre extinderea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Europenii doresc să joace un rol mai important în eforturile de a pune capăt războiului.
De cealaltă parte, un atac cu drone ucrainene asupra Moscovei a dus la închiderea temporară a celor patru aeroporturi care deservesc capitala rusă.
În contextul problemelor de pe front și al eșecurilor în apărarea infrastructurii din spatele frontului, generalii de la Kremlin au adoptat o retorică menită să inspire optimism și calm.
Kievul trebuie să se desprindă de agenda Occidentului și să accepte dialogul cu Federația Rusă pentru a pune capăt războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Autoritățile sunt în alertă din cauza atacurilor ucrainene cu drone.
Occidentul prelungește artificial războiul din Ucraina pentru a împinge Rusia spre o confruntare militară directă cu NATO, pe care doar înfrângerea Kievului o poate amâna, scrie presa pro-Kremlin. Este o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Autoritățile de la Kiev anunță „victorii virtuale” și inventează un „punct de cotitură” în război pentru a ascunde prăbușirea frontului ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, potrivit unei narațiuni false promovate de eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul.
O persoană a fost ucisă şi o alta rănită în Ucraina, în timp ce Rusia raportează trei răniţi.