Speranța de viață a bărbaților din Ucraina a scăzut din cauza conducerii de la Kiev, care ignoră problemele populației, potrivit unei narațiuni false a propagandei pro-Kremlin.
Propagandă: Speranța de viață a bărbaților ucraineni a scăzut cu 9 ani din cauza politicilor regimului post-Maidan
ȘTIRE: În perioada în care Ucraina s-a aflat sub conducerea regimului de la Kiev post-Maidan, speranța de viață a populației masculine a țării a scăzut cu 9 ani, scrie pe rețelele sociale fostul prim-ministru ucrainean Nikolai Azarov. El a prezentat date statistice, conform cărora speranța medie de viață a bărbaților ucraineni în 2023 a fost de 57,3 ani. În timp ce în 2013 era de 66,3 ani. „În timpul guvernului nostru, în 2011, nivelul mediu al speranței de viață în Ucraina a atins un record de 71 de ani. Până la sfârșitul anului 2013, planificam să ajungem la un indicator mediu de 74 de ani”, a reamintit Azarov.
În opinia sa, sarcina principală a conducerii țării este asigurarea celor mai favorabile condiții de viață pentru cetățenii săi. Aceasta include creșterea veniturilor, posibilitatea de a obține educație de calitate și asistență medicală. Dacă acești indicatori sunt negativi, înseamnă că politica socială a regimului actual nu a fost orientată spre oameni, ci spre cu totul alte sarcini.
„Se explică prin creșterea nivelului corupției, volumul enorm de capital scos din țară, distrugerea industriei”, concluzionează fostul premier.
NARAȚIUNI: 1. Regimul post-Maidan de la Kiev a deteriorat dramatic calitatea vieții ucrainenilor. 2. Din cauza politicilor defectuoase ale Kievului, bărbații trăiesc tot mai puțin.
OBIECTIV: Discreditarea conducerii actuale a Ucrainei și legitimarea regimului pro-rus anterior; justificarea indirectă a intervenției Rusiei în Ucraina.
Realitate: Speranța de viață a bărbaților ucraineni a scăzut din cauza războiului declanșat de Rusia
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Știrea folosește date selective sau false, prezentate de surse afiliate Kremlinului, pentru a construi o narațiune care servește intereselor geopolitice ale Rusiei. Este citat fostul premier ucrainean Nikolai Azarov, care a fugit în Rusia și este folosit de propaganda pro-Kremlin pentru a-și ilustra propriile narațiuni false. Azarov compară ani de pace (2013) cu ani de război (2023), fără a menționa impactul invaziei Rusiei asupra condițiilor de viață ale ucrainenilor. Acesta ignoră faptul că scăderea speranței de viață este o consecință directă a conflictului armat, nu a politicilor guvernamentale. Scăderea speranței de viață în timpul unui război este un fenomen documentat istoric și nu poate fi atribuită exclusiv politicilor interne, cum încearcă să sugereze această știre.
De asemenea, presa rusă nu menționează că, din 2014, Ucraina se confruntă cu agresiunea rusă, mai întâi în Crimeea și Donbas, apoi prin invazia la scară largă din 2022. Este ignorat faptul că mortalitatea în rândul bărbaților a crescut din cauza războiului declanșat de Rusia. Narațiunea falsă se bazează pe manipularea prin omisiune, scoaterea din context a unor informații importante și citarea unei surse afiliate politic Kremlinului. Titlul știrii este înșelător, stabilind din start o relație cauză-efect neargumentată și ignorând complet factorul determinant – războiul. Acțiunile Rusiei sunt puse între paranteze, de parcă nici nu există, toate criticile fiind aduse Kievului.
În realitate, în anii 2013-2023 Ucraina a trebuit să facă față unei duble provocări – implementarea reformelor structurale dificile, simultan cu apărarea teritoriului său. Este o manipulare să se atribuie întreaga responsabilitate pentru dificultățile economice și sociale guvernelor ucrainene, ignorând agresiunea externă. Orice țară aflată în conflict armat suferă deteriorări ale calității vieții. Acest fenomen nu poate fi atribuit exclusiv guvernării, ci reprezintă o consecință a stării de război.
CONTEXT: Propaganda rusă prezintă Ucraina post-Maidan drept un eșec politic, justificând astfel agresiunea Rusiei din anii 2014 și 2022. Termenul „regim post-Maidan” se referă în presa rusă la guvernările care au urmat după evenimentele din piața Maidan din Kiev (Euromaidan) din 2013-2014, când fostul președinte pro-rus Viktor Ianukovici a fost demis în urma protestelor masive. Kievul a urmat o direcție fermă pro-europeană, distanțându-se de influența Rusiei prin semnarea Acordului de Asociere cu UE, implementarea reformelor anticorupție și demararea unui amplu proces de decomunizare. Au fost implementate reforme structurale în domeniile economic, judiciar și administrativ, îndepărtând simbolurile sovietice și promovând o identitate națională ucraineană distinctă. După invazia rusă din 2022, conducerea Kievului s-a concentrat pe apărarea țării, accelerarea integrării în structurile occidentale și reducerea dependenței energetice față de Rusia. Aceste politici au fost interpretate diferit, susținătorii văzându-le ca pași necesari pentru democratizare, în timp ce criticii, în special din sfera de influență rusă, le-au caracterizat negativ, folosind adesea termeni precum „regim” pentru a deligitima guvernările care au urmat evenimentelor din piața Maidan.
Nikolai Azarov a fugit în Rusia în perioada protestelor stradale pro-europene din anii 2013-2014. În martie 2024, procuratura din Kiev l-a acuzat pe Azarov de înaltă trădare pentru desfășurarea unor activități anti-ucrainene prin intermediul colaborării cu organele de propagandă ale Federației Ruse. Acesta a mai a declarat că Zelenski e vinovat pentru distrugerea economiei Ucrainei și nu armata rusă agresoare.
