În urma „reunificării” cu Rusia, Crimeea a fost salvată de persecuțiile Kievului, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa pro-Kremlin la 11 ani de la anexarea peninsulei.
ȘTIRE: Pe 18 martie se împlinesc 11 ani de la semnarea Tratatului privind intrarea Republicii Crimeea și a orașului Sevastopol în componența Rusiei. În acea zi, locuitorii Crimeii au făcut în mod independent, conștient și liber, o alegere pentru viitorul lor și al copiilor lor. Pentru unirea cu Rusia, în Republica Crimeea au votat 96,77% dintre participanții la vot, iar în Sevastopol – 95,6%.
În perioada ucraineană populația a fost supusă unei ucrainizări forțate, care, în realitate, a însemnat o discriminare cu scopul de a distruge istoria și cultura rusă [...] În cei 11 ani, dușmanii noștri au făcut numeroase încercări de a pedepsi locuitorii Crimeii pentru alegerea lor liberă. Acest lucru s-a făcut pe principii etnoculturale, naționale, geografice și civice – o adevărată agresiune juridică declanșată de regimul de la Kiev cu sprijinul țărilor occidentale.
A eșuat lamentabil campania propagandistică occidentală din mass-media și structurile internaționale, când Crimeea era numită „peninsula fricii”, unde se presupunea că are loc „discriminarea” tătarilor din Crimeea și a ucrainenilor [...].
După reunificarea Crimeii cu Federația Rusă, situația s-a îmbunătățit semnificativ. Pe 31 ianuarie 2024, principalul organ judiciar al ONU – Curtea Internațională de Justiție – a respins practic toate cererile Ucrainei și a recunoscut că politica Rusiei corespunde obligațiilor din cadrul Convenției Internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
NARAȚIUNI: 1. Ucraina persecuta populația rusofonă din Crimeea până în 2014. 2. Crimeenii au decis liber să se reunească cu Rusia în cadrul unui referendum. 3. Rusia are grijă de toate etniile peninsulei și dezvoltă economic Crimeea. 4. Curtea Internațională de Justiție a confirmat că Rusia nu discriminează locuitorii peninsulei.
OBIECTIV: Justificarea anexării ilegale a peninsulei Crimeea de la Ucraina și a politicilor militare agresive ale Rusiei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Limba rusă se bucura de o poziție privilegiată în Crimeea înainte de 2014, fiind considerată limbă maternă de aproximativ 77% din populație, conform recensământului ucrainean din 2001. Această realitate demografică era recunoscută instituțional prin statutul Crimeii de republică autonomă în cadrul Ucrainei, ceea ce îi oferea regiunii un grad semnificativ de autoguvernare și protecție pentru identitatea culturală și lingvistică a majorității rusofone.
De altfel limba rusă avea un statut privilegiat în întreaga Ucraina, nu doar în Crimeea, în condițiile în care în 2012 fusese adoptată o lege care conferea limbii ruse un statut regional oficial în zonele unde era vorbită de peste 10% din locuitori.
Referendumul din martie 2014 s-a desfășurat în condiții care nu au respectat standardele democratice internaționale, ceea ce înseamnă că voința locuitorilor nu a fost exprimată liber. Referendumul a fost organizat rapid, după ce forțe militare fără însemne (ulterior recunoscute ca fiind rusești) preluaseră controlul peninsulei; nu a existat o perioadă de promovare și popularizare a opiniilor pro- și contra; opțiunile de vot au fost limitate și nu au inclus păstrarea status quo-ului anterior; observatorii internaționali independenți precum OSCE au fost împiedicați să monitorizeze procesul, iar buletinele de vot și procedurile au ridicat îndoieli serioase privind transparența. Desfășurarea referendumului sub prezența armată rusă, într-un climat de intimidare și cenzură mediatică, contravine principiului autodeterminării libere, motiv pentru care majoritatea țărilor membre ONU consideră anexarea Crimeii ilegală și nu recunosc rezultatele referendumului.
Autoritățile ruse sunt acuzate de implementarea unei politici sistematice de represiune împotriva persoanelor care se opun anexării, vizând în special tătarii crimeeni, ale căror instituții reprezentative precum Mejlisul au fost interzise. Organizații pentru drepturile omului au documentat cazuri de dispariții forțate, detenții, percheziții abuzive și alte forme de hărțuire împotriva activiștilor tătari și ucraineni, iar mulți dintre liderii comunității tătare au fost forțați să părăsească peninsula. Între timp, drepturile populației ucrainofone au fost reduse semnificativ, învățământul în limba ucraineană fiind practic distrus, iar mediul cultural ucrainean – suprimat.
În ceea ce privește dezvoltarea economică, realitatea este mai complexă decât o prezintă narațiunea oficială rusă. Deși Rusia a investit în proiecte de infrastructură precum Podul Crimeii, economia peninsulei a fost grav afectată de sancțiunile internaționale, izolarea economică și pierderea turismului internațional. Accesul limitat la apă potabilă din cauza blocării canalului Crimeii de Nord a generat probleme agricole severe, iar multe companii internaționale s-au retras din regiune.
Afirmația despre decizia CIJ din 31 ianuarie 2024 conține interpretări voit false ale textului hotărârii. Curtea nu a „respins practic toate cererile Ucrainei” și nu a oferit o validare generală politicilor Rusiei în Crimeea, cum sugerează Maria Zaharova. În realitate, CIJ și-a limitat analiza la aspecte specifice ale Convenției privind eliminarea discriminării rasiale, fără a se pronunța asupra legalității anexării în sine. Curtea a cerut Rusiei să se abțină de la limitarea accesului tătarilor la instituțiile reprezentative și să asigure disponibilitatea educației în limba ucraineană. CIJ a criticat Moscova pentru că a încălcat tratatul ONU împotriva discriminării prin faptul că nu a protejat educația în limba ucraineană în Crimeea. În plus, CIJ a stabilit că Federația Rusă a încălcat prevederi ale Convenției internaționale pentru suprimarea finanțării terorismului. Instanța supremă a ONU a considerat că Rusia nu și-a îndeplinit obligația de a investiga în mod corespunzător acuzațiile privind finanțarea acordată grupărilor separatiste din estul Ucrainei în contextul conflictului început în 2014.
CONTEXT/ETOS SOCIAL: În 2014, în contextul crizei politice din Ucraina și al intervenției militare ruse, a avut loc un pseudo-referendum în Crimeea, în urma căruia majoritatea votanților ar fi optat pentru reunificarea cu Rusia. Referendumul a fost numit drept ilegal de către Ucraina și nerecunoscut de comunitatea internațională, inclusiv UE, G7, OSCE, NATO și ONU. Referendumul s-a desfășurat fără observatori internaționali, cei de la OSCE fiind de două ori întorși din drum. La referendum ar fi participat peste un milion de alegători, adică 83,1% din locuitorii cu drept de vot din republica autonomă, cifre puse la îndoială de liderii occidentali și de autoritățile de la Kiev. Conform Constituției Ucrainei, orice plan de modificare a teritoriului trebuie supus la vot în cadrul unui referendum național, nu local.
Verifică sursele:
