Administrația Trump a luat în vizor limbajul folosit de oficiali și interzice folosirea unor cuvinte și expresii. Tot în revista presei de astăzi, despre explozia materialelor false legate de războiul din Ucraina.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Administraţia Trump a început marea epurare a cuvintelor şi imaginilor subversive
„Ţara noastră nu va mai fi «woke» de-acum înainte!” (Donald Trump)
Această promisiune fermă făcută în 4 martie de preşedintele Donald Trump în faţa Congresului Statelor Unite a fost urmată după trei zile de dezvăluirea jurnaliştilor agenţiei Associated Press despre o vastă operaţiune a Departamentului american al Apărării de eliminare din arhive a pste 26.000 de fotografii considerate în dezacord cu intenţia noii administraţii de lichidare a programelor de diversitate, echitate şi incluziune. Subiectul a făcut vâlvă prin aplicarea mecanică a unor criterii absurde după care cenzorii au marcat fotografiile menite să dispară. Cazul real al includerii pe „lista neagră” a imaginii bombardierului „Enola Gay” – cel care a lansat în 1945 bomba atomică de la Hiroshima – pentru simpla prezenţă pe fuzelajul avionului a cuvântului considerat odios „gay”, a devenit anecdotic, stârnind stupoare în întreaga lume. Şi asta pentru că, aşa cum consemnează chiar arhivele Pentagonului, „Enola Gay” a fost prenumele mamei pilotului, care a ales să-şi boteze astfel avionul în semn de omagiu filial.
Campania administraţiei americane de înlăturare sau escamotare a tot ceea ce poate avea conotaţii legate de justiţie socială şi minorităţile de orice fel nu se limitează doar la epurarea fototecilor de imagini considerate dăunătoare. Jurnaliştii de la The New York Times au realizat, punând cap la cap mai multe documente guvernamentale, un inventar al cuvintelor şi combinaţiilor de cuvinte care trebuie eliminate sau evitate de oficialii şi funcţionarii agenţiilor federale. Găsim pe listă cuvinte al căror presupus potenţial periculos este de neînţeles pentru cei familiarizaţi cu vocabularul uzual astăzi într-un stat democratic. Cum şi pentru cine pot reprezenta o ameninţare expresii precum „energie curată”, „instigare la ură” sau „nativ american”? Cât de dăunătoare poate fi folosirea – separat sau în combinaţii cu alte cuvinte – a termenilor „antirasim”, „diversitate”, „inechitabil” sau „segregare”? Similar, de ce comunicările oficiale ar trebui să excludă expresiile „prejudecată”, „calitatea mediului”, „nedreptate” şi „sexualitate”? Sau construcţii lexicale ca „diferenţe culturale”, „identitate de gen”, „multicultural” ori „subreprezentare”?
Toţi aceşti termeni au fost identificaţi de jurnaliştii de la New York Times în memorii guvernamentale sau în note şi instrucţiuni oficiale şi neoficiale transmise în interiorul agenţiilor federale. Unele dintre acestea cereau în mod expres ştergerea acestor cuvinte de pe site-urile destinate publicului sau eliminarea materialelor, inclusiv a programelor şcolare, care conţin cuvintele „vinovate”. În alte cazuri, conducătorii agenţiilor federale au cerut prudenţă în utilizarea unor astfel de termeni, fără a institui o interdicţie totală. În plus, prezenţa acestor termeni a fost folosită ca pretext pentru declanşarea automată a revizuirii unor propuneri de granturi sau contracte care riscau să intre în conflict cu ordinele executive ale preşedintelui Trump. Jurnaliştii americani subliniază că lista cuvintelor considerate problematice este incompletă şi că unele dintre memoriile guvernamentale studiate sunt vagi, sugerând doar ce limbaj trebuie evitat, fără a-l interzice explicit. Cu toate acestea, cuvintele şi expresiile enumerate reprezintă o schimbare marcantă a vocabularului folosit de guvernul federal, reflectând priorităţile noii administraţii. Schimbarea este deja evidentă pe sute de site-uri guvernamentale. Potrivit analizei New York Times, peste 250 dintre acestea prezintă dovezi ale ştergerii sau modificărilor cauzate de cuvintele-problemă. Iată câteva exemple notabile, în care cuvintele care au fost eliminate sunt afişate în roşu şi barate, în timp ce cuvintele adăugate sunt scrise cu verde şi subliniate. De pildă, un extras din secţiunea cu oferte de angajare de pe site-ul Administraţiei Federale a Aviaţiei, unde cuvântul „divers” nu mai apare alături de sintagma „forţă de muncă”. Iar în alt caz, descrierea din 2021 a activităţii programului de educaţie timpurie Head Start gestionat de Departamentul american al Sănătăţii a fost realmente mutilată, fiind eliminate referirile la combaterea injustiţiei şi inechităţilor sociale. Pe pagina cu subiecte cheie a Biroului pentru Schimbări Globale din cadrul Departamentului de Stat au dispărut menţiunile legate de dimensiunea globală a crizei climatice.
Însă exemplul care a generat reacţiile cele mai vehemente în Statele Unite este eliminarea de pe pagina dedicată Monumentului Naţional Stonewell a consemnării rolului comunităţilor transgender şi queer în revolta spontană din iunie 1969 din New York, considerată scânteia care a dus la coagularea mişcării pentru drepturile minorităţilor sexuale în Statele Unite, până atunci ilegale.
Falsuri cu lacrimi, plecăciuni şi scene de luptă regizate
În timp ce Statele Unite au decis reluarea ajutorului militar către Ucraina, suspendat după disputa din Biroul Oval a preşedinţilor celor două ţări, s-a înteţit ofensiva falsurilor online privind conflictul ruso-ucrainean. În 1 martie, a doua zi după încheierea intempestivă a vizitei preşedintelui Zelenski la Casa Albă, pe platforma chinezească de socializare Weibo a fost distribuit un scurt videoclip în care se vede un cameraman privind concentrat prin obiectivul camerei de filmat. Autorul postării pretinde că scena a fost surprinsă în timpul conflictului verbal dintre Zelenski şi Trump, iar cameramanul ucrainean lăcrimează din cauza situaţiei umilitoare în care a fost pus preşedintele ţării sale. Videoclipul a fost redistribuit de sute de ori, fiind preluat şi pe reţelele X, Facebook şi TikTok. Întreaga postare este însă o mistificare. Cu ajutorul căutării inverse a imaginii descoperim acelaşi cameraman, într-o ipostază similară, într-un clip postat pe site-ul publicaţiei turce Star în 11 ianuarie 2016. Descrierea clipului în limba turcă arată că a fost preluat dintr-un episod al unui reality-show de succes difuzat acum nouă ani de TRT1, primul canal al televiziunii turce.
La scurt timp după ce preşedintele Volodimir Zelenski a părăsit Washingtonul, pe reţelele de socializare a apărut un alt clip care înfăţişează o mulţime de oameni îngenunchind pe marginea drumului la trecerea unei coloane oficiale de maşini. Potrivit comentariului în limba birmană care însoţeşte clipul, imaginile ar reprezenta primirea pe care i-au făcut-o cetăţenii ucraineni lui Zelenski, în semn de respect pentru atitudinea demnă de care a dat dovadă în faţa lui Donald Trump. Videoclipul, care a adunat zeci de mii de vizualizări, a fost filmat în Ucraina, dar în cu totul alt context. O căutarea inversă a imaginilor cheie din videoclip a dus la identificarea aceloraşi imagini într-un montaj mai lung publicat pe Facebook în 23 ianuarie, deci cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii la vârf de la Casa Albă. Într-o secvenţă exclusă din clipul postat recent se vede că pe unul din vehiculele din convoi se află un sicriu drapat în drapelul ucrainean. Din informaţiile ataşate clipului original rezultă că imaginile au fot filmate cu prilejul înmormântării în oraşul Sokal a unui soldat pe nume Polişuc Taras Olegovici, căzut în misiune în războiul cu Rusia.
O altă postare distribuită în reţeaua X la începutul lunii susţine că armata Kievului se preface că este sleită de război pentru a-i îndupleca pe americani să furnizeze noi ajutoare financiare. Ca pretinsă probă este ataşat un clip în care unei femei în uniforma ucraineană, înconjurată de soldaţi, i se aplică un machiaj menit să o facă să pară murdară şi istovită de lupte. Postări cu conţinut similar au fost distribuite şi pe platformale Facebook, Instagram, Threads, TikTok, Youtube şi LinkedIn. Pe imagini apare marcat numele unui cont TikTok botezat „vitsikkkk2”, al cărui titular este un medic militar ucrainean şi care a postat acelaşi clip în februarie. Contactat de jurnaliştii de la France Presse, medicul a explicat că imaginile au fost filmate în timpul turnării unui videoclip muzical pentru melodia „Fraţii” a unui alt medic şi artist ucrainean cunoscut ca Mişa Scorpion, şi că toate personajele care apar în clip sunt militari ucraineni.
Atât descrierile de pe TikTok, cât şi videoclipul muzical disponibil pe YoutuBe o menţionează pe femeia din imagini ca fiind Mariana Ceceliuk, ofiţer de poliţie ucrainean de 22 de ani, luată prizonieră de către ruşi la Mariupol în 2022. După eliberarea din captivitate în vara anului trecut, Mariana a povestit că a fost bătută şi înfometată de ruşi, iar povestea ei a fost difuzată pe larg în presa ucraineană şi europeană. Simpla comparare a imaginilor dovedeşte că tânăra poliţistă este cea care apare machiată în mai multe cadre în videclipul muzical. De altfel, Mariana Ceceliuk a reacţionat prompt şi vehement, denunţând falsul şi calificând drept „minciuni grosolane” postările care susţin că soldaţii ucraineni se prefac că luptă cu invadatorii ruşi.
