Veridica urmărește războiul din Ucraina în 2025 și toate implicațiile sale locale, regionale și internaționale. Încă de la începutul invaziei la scară largă, echipa Veridica a realizat știri, analize, editoriale, materiale video și a demontat sute de fake news, dezinformări și materiale de propagandă legate de războiul din Ucraina. Veridica urmărește situația de pe front, principalele bătălii ale războiului, declarațiile liderilor politici și militari, informațiile legate de crimele de război cum ar fi cele de la Bucea, Herson și Izium. Sunt reflectate, totodată, inițiativele internaționale de sprijinire a Ucrainei, inclusiv cele privind livrările de armament occidental și transferul de expertiză în domeniu. Eforturile diplomatice, economice, politice și umanitare menite să reducă din impactul conflictului asupra populației civile sunt reflecate, de asemenea, în materialele realizate de echipa Veridica. Printre crizele legate de război care sunt monitorizate constant de echipa regională de colaboratori Veridica sunt cea a refugiaților și cea a energiei. Impactul campaniilor de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, divizarea opiniei publice în țări ex-sovietice și din Europa Centrală și de Est sunt monitorizate în permanență și apar cu regularitate în editorialele și analizele realizate de echipa regională a Veridica. Echipa regională a Veridica urmărește impactul războiului în țări ca Republica Moldova, România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Belarus și Georgia.
UE dă undă verde Kievului să atace Belarusul și oferă acoperire juridică unei agresiuni militare ucrainene, împingând spre extinderea războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ucraina și-a înăsprit poziția față de liderul autoritar al Belarusului, după ce ani de zile a încercat să nu îl irite prea tare, pentru ca acesta să nu-și implice țara în război. Acum Kievul strânge relațiile cu opoziția condusă de Svetlana Țihanovskaia și nu ezită să îl avertizeze pe Aleksandr Lukașenko că în cazul unei escaladări, dronele ucrainene sunt gata să lovească.
Europenii doresc să joace un rol mai important în eforturile de a pune capăt războiului.
De cealaltă parte, un atac cu drone ucrainene asupra Moscovei a dus la închiderea temporară a celor patru aeroporturi care deservesc capitala rusă.
În contextul problemelor de pe front și al eșecurilor în apărarea infrastructurii din spatele frontului, generalii de la Kremlin au adoptat o retorică menită să inspire optimism și calm.
Kievul trebuie să se desprindă de agenda Occidentului și să accepte dialogul cu Federația Rusă pentru a pune capăt războiului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Autoritățile sunt în alertă din cauza atacurilor ucrainene cu drone.
Occidentul prelungește artificial războiul din Ucraina pentru a împinge Rusia spre o confruntare militară directă cu NATO, pe care doar înfrângerea Kievului o poate amâna, scrie presa pro-Kremlin. Este o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.
Eșecul armatei de a apăra teritoriul României de incursiunile dronelor chiar și atunci când acestea reprezintă un pericol clar, cum s-a văzut la Galați și Constanța, aduce în atenție și soluții alternative: (contra)dronele, care se dovedesc tot mai eficiente în Ucraina. Aceasta a ajuns o forță globală în domeniul dronelor prin stimularea propriei industrii. Este fiabilă aplicarea acestui model și în România? Poate industria autohtonă să protejeze țara atunci când instituțiile dau greș?
Autoritățile de la Kiev anunță „victorii virtuale” și inventează un „punct de cotitură” în război pentru a ascunde prăbușirea frontului ucrainean, potrivit presei pro-Kremlin.
Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
---copie-image.webp)
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, potrivit unei narațiuni false promovate de eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul.
O persoană a fost ucisă şi o alta rănită în Ucraina, în timp ce Rusia raportează trei răniţi.
Volodimir Zelenski mimează inițiativele de pace pentru a înșela Occidentul și a continua războiul împotriva Rusiei, potrivit presei pro-Kremlin.
Preşedintele francez spune că trebuie reconstruit consensul în cadrul Grupului în sprijinul Ucrainei.
Fermierii spun că loviturile repetate asupra portului de la Marea Neagră au afectat capacitatea de export a Ucrainei
Republica Moldova își gajează pământurile pentru creditele europene și a fost transformată într-un poligon militar NATO, organizație care intenționează să deschidă pe teritoriul său al doilea front împotriva Rusiei, potrivit unei deputate de la Moscova, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor.
Alte peste 20 de persoane au fost rănite, potrivit autorităților ucrainene locale.
Ucraina se prăbușește economic și militar, iar Occidentul, continuator al moștenirii fasciste, nu mai poate finanța războiul Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
Oligarhul rus s-a aflat la Kiev "pentru a asculta și a-i raporta preşedintelui rus discuțiile".
Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, în discursul său de la Forumul Internațional de Securitate, a amenințat cu utilizarea armelor nucleare, a vorbit despre planuri de război împotriva Europei și a exprimat fobiile Kremlinului.
Ucrainenii și-au dezvoltat arsenalul și lovește mai eficient ținte din interiorul Rusiei, observă presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre misticii conspiraționiști care promovează imperiul rus, dar și cum o companie farmaceutică a fost folosită ca acoperire pentru a testa substanțe folosite în arme chimice.
Aeroportul internațional Pulkovo, situat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului.
Drona marină care a explodat pe 5 iunie 2026 în portul Constanța reprezintă un nou atac al Ucrainei asupra României, susține bloggerul filorus Dan Diaconu. Narațiuni similare sau identice s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare din surse multiple.
Moscova acuză Kievul, care a admis că, în cursul nopții, a lovit două nave implicate în furtul cerealelor ucrainene și în transportul de combustibil și de echipament militar.
Moscova anunță, la rândul său, respingerea mai multor atacuri ale Kievului.
Moscova răspunde ironic, „invitându-l” pe Volodimir Zelenski la Moscova.
O a cincea persoană a fost ucisă într-un atac asupra regiunii ruse de frontieră Briansk.
Kievul pregătește o invazie împotriva Belarusului cu sprijinul statelor NATO pentru a extinde războiul și a slăbi Statul Unional ruso-belarus, potrivit presei pro-Kremlin.
Dronele ucrainene au atacat în această dimineață și instalații de infrastructură din Sankt Petersburg.