Veridica urmărește războiul din Ucraina în 2025 și toate implicațiile sale locale, regionale și internaționale. Încă de la începutul invaziei la scară largă, echipa Veridica a realizat știri, analize, editoriale, materiale video și a demontat sute de fake news, dezinformări și materiale de propagandă legate de războiul din Ucraina. Veridica urmărește situația de pe front, principalele bătălii ale războiului, declarațiile liderilor politici și militari, informațiile legate de crimele de război cum ar fi cele de la Bucea, Herson și Izium. Sunt reflectate, totodată, inițiativele internaționale de sprijinire a Ucrainei, inclusiv cele privind livrările de armament occidental și transferul de expertiză în domeniu. Eforturile diplomatice, economice, politice și umanitare menite să reducă din impactul conflictului asupra populației civile sunt reflecate, de asemenea, în materialele realizate de echipa Veridica. Printre crizele legate de război care sunt monitorizate constant de echipa regională de colaboratori Veridica sunt cea a refugiaților și cea a energiei. Impactul campaniilor de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina, divizarea opiniei publice în țări ex-sovietice și din Europa Centrală și de Est sunt monitorizate în permanență și apar cu regularitate în editorialele și analizele realizate de echipa regională a Veridica. Echipa regională a Veridica urmărește impactul războiului în țări ca Republica Moldova, România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Belarus și Georgia.
Urainenii urmează pregătiri militare în 22 de țări europene în cadrul unei misiuni de asistență împotriva Rusiei
Întălinrea are loc pe fondul intensificărilor atacurilor ruse cu rachete asupra capitalei uncrainene.
Joi, 20 august, un avion F-16 românesc a distrus o dronă marină încărcată cu explozibil, aflată la câteva sute de metri de lucrările din perimetrul Neptun Deep, la 80 de mile marine est de Constanța. Incidentul arată că cel mai mare proiect energetic al țării de după 1989 este, în același timp, și cel mai expus la riscuri.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Moldova va organiza o paradă militară de Ziua Independenței, iar acest lucru arată că guvernarea Maiei Sandu a intrat în cursa înarmărilor și se pregătește de război, potrivit unei narațiuni false promovate de propaganda rusă, care pentru a-și promova tezele ajunge să sugereze că Vladimir Putin e un Führer nazist.
Ministrul apărării spune că drona punea în pericol câteva sute de lucrători de pe platformă și infrastructura critică
Temerile sunt legate de atacurile ucrainene cu drone și de riscul alimentării forțate a bugetului militar.
Volodimir Zelenski este singurul responsabil pentru situația dezastruoasă a Ucrainei, nu vrea să încheie războiul și folosește amenințarea unei catastrofe energetice pentru a cere noi ajutoare Occidentului, potrivit propagandei pro-Kremlin.
În aceast timp Moscova raportează cel mai amplu atac ucrainean cu drone din ultimii doi ani.
Preşedintele SUA descrie Coreea de Nord drept neamenințătoare și respectuoasă, în timp ce reduce manevrele militare cu aliaţii sud-coreeni.
În urma invaziei din 2022, mii de civili au fost arestați în Ucraina ocupată de Rusia, iar mulți dintre aceștia au avut de îndurat condiții cumplite în timpul detenției. The Reckoning Project a documentat poveștile a cinci femei ucrainence care s-au sprijinit reciproc pentru a supraviețui regimului de detenție. Nu toate au reușit.
Apar tot mai multe indicii că se pregătește o nouă mobilizare, scrie presa independentă rusă. În paralel, se înăsprește și dictatura, care acum are la dispoziție instrumente de Inteligență Artificială pentru a monitoriza și a ține sub control populația. Jurnaliștii mai scriu și despre pepiniera de spioni ruși de la Viena.
Închiderea Unității 2 a centralei de la Cernavodă va duce la un dezastru nuclear ca cel de la Cernobîl sau Fukushima, potrivit unei narațiuni false viralizate în România de suveraniști și conspiraționiști.
Întreaga infrastructură de transport a României, inclusiv portul Constanța, este folosită de Ucraina în dauna intereselor economice românești, la ordinul UE, potrivit propagandei suveraniste.
---copie-image.webp)
Explozii au fost observate şi în Kiev, unde alarmele aeriene au sunat pe tot parcursul nopţii.
Ucraina va lovi infrastructura critică a statelor baltice cu drone, potrivit propagandei pro-Kremlin, care interpretează în stil propriu un avertisment al Lituaniei privind o posibilă operațiune rusă sub steag fals.
Atacurile nu au schimbat discursul public al Kremlinului. Totuși, ele scot la iveală costul economic tot mai ridicat al strategiei Rusiei și forțează Moscova să ia cât mai repede o decizie pe care a încercat să o amâne: să extindă mobilizarea economică și socială sau să sacrifice o parte din ambițiile sale politice și teritoriale.
Statul român se pregăteşte de război, afirmă propaganda suveranistă, după ce elevii de liceu care au împlinit 18 ani au fost înştiinţaţi de obligaţiile legale ce le revin în legătură cu luarea în evidenţele MApN.
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Ucraina este o „organizație teroristă” care trebuie desființată, iar ucrainenii sunt, de fapt, ruși care trebuie readuși la identitatea lor adevărată, afirmă deputatul rus Anatoli Wasserman, citat de presa pro-Kremlin.
Campania ucraineană de bombardamente în spatele frontului are un impact tot mai puternic asupra economiei Rusiei. Kremlinul va trebui în curând să opteze pentru continuarea războiului, care implică pierderi economice serioase și o nouă mobilizare, sau o dezescaladare, ceea ce ar însemna să renunțe la o parte din revendicările sale.
Șase persoane au fost ucise în regiunile Harkov și Sumî.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Rusia raportează atacuri ucrainene şi în orașul Kazan din Tatarstan.
UPDATE: Bilanţul actualizat indică 17 morţi şi peste 40 de răniţi.
UE și conducerea de la Kiev întrețin războiul și îi sacrifică pe ucraineni pentru a testa armamentul occidental, afirmă propaganda pro-Kremlin, în pofida faptului că Rusia e cea care, prin invazia sa, a transformat Ucraina într-un câmp de luptă.
În Ucraina, un atac rusesc a ucis doi copii și un adult în regiunea Sumî.
Anunţul a fost făcut de consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak.
Importanța militară și economică a companiei rusești explică frecvența atacurilor ucrainene
Ucraina acuză, la rândul ei, uciderea a trei civili, într-un bombardament rusesc.
Instituția de învățământ dezvolta și testa sisteme de control al dronelor.