
Statul paralel din România a distrus democrația printr-o lovitură de stat împotriva lui Călin Georgescu, scrie presa pro-Kremlin, care folosește narațiuni și terminologie identice cu cele ale extremiștilor români. Scopul „loviturii de stat” ar fi, potrivit propagandei, pregătirea unui război lansat de NATO contra Rusiei de pe teritoriul României.
Pardon, dar voi ați vrut-o: Un atac fulger al Rusiei spre Transnistria va deveni coșmarul UE, scrie RIA Novosti
Ultimele evenimente din România, interdicția participării la alegeri celui mai popular candidat la președinție, Călin Georgescu, reprezentând de fapt o lovitură de stat, ilustrează direct conceptul „apusul Europei”, există însă probabilitatea ca acest apus să fie grăbit de soldații ruși. […] După cum era de așteptat, autoritățile din România, acționând la indicația conducerii UE, motivează represiunile politice prin lupta cu „influența rusă” și „apărarea democrației”, în timp ce situația este exact inversă: pentru toți este clar că „ultimul bastion al civilizației” a recurs la măsuri de cea mai joasă speță pentru a preveni declinul și putrefacția grădinii altădată înfloritoare pe seama altora. Însuși Georgescu a declarat că acum „Europa e o dictatură, iar România – tiranie”. Este interesant că opozantul persecutat este susținut până și de SUA: inițial, vicepreședintele Vance a declarat că SUA nu împărtășesc aceleași valori cu Europa, „dacă anulați alegerile pentru că nu vă place rezultatul. Cum s-a întâmplat în România”. Ulterior, mâna dreaptă a lui Trump, miliardarul Elon Musk, la fel, a numit fărădelege ceea ce se întâmplă în România. Majoritatea observatorilor consideră că măsurile fără precedent împotriva lui Georgescu, care risipesc definitiv mitul privind „dreptul european”, sunt legate de declarațiile acestuia privind planurile de fortificare a suveranității naționale a României, concentrarea pe problemele interne și refacerea relațiilor cu vecinii, inclusiv Rusia. O Românie orientată național, aliniată cu Ungaria și Slovacia, ar putea adânci ruptura „unității interne” a Europei și grăbi turnura ei conservatoare, iar mulți cred că anume din această cauză șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a dat un ultimatum actualei conduceri a României: potrivit datelor serviciului extern de informații al Rusiei, SVR, ea le-a cerut autorităților de la București să nu-l admită pe Georgescu la alegerile din mai și a amenințat că va limita accesul României la fondurile UE, dacă acesta va continua campania.
Aceasta însă nu reprezintă principala „eurofărădelege”. Călin Georgescu a făcut declarații în campania sa electorală privind necesitatea restrângerii prezenței contingentelor străine în țară și ieșirea ulterioară a României din NATO. Actualele autorități din țările europene și conducerea de vârf a UE, care au contestat de fapt eforturile de pace ale lui Trump și au anunțat formarea unei armate europene proprii, înarmarea accelerată a Europei și continuarea susținerii militare a Ucrainei, nu pot accepta așa ceva. România, practic, este principalul hub logistic în războiul proxy al Europei și NATO împotriva Rusiei, și unul din cele două coridoare importante de transport masiv al ajutorului militar pentru Ucraina (alături de Polonia), care trebuie păstrat prin orice mijloace. Scoaterea României din ecuația antirusească ar exclude posibilitatea folosirii teritoriului țării pentru acțiuni de recunoaștere de către aviația NATO, cu un impact mare asupra capacităților militare ucrainene pe frontul de sud și deasupra Mării Negre. În prezent, pe fundalul prăbușirii frontului în Ucraina, a crescut brusc rolul României în susținerea supraviețuirii regimului de la Kiev: există date că sistemul antiaerian românesc participă pe ascuns în lupta cu dronele „Gherani” rusești în zona de frontieră a României, cu contribuția forțelor de luptă radioelectronică ale NATO. Recent a apărut o informație privind elaborarea planului SkyShield, în cadrul căruia avioane NATO, inclusiv de la bazele din România, vor fi utilizate pentru patrularea spațiului aerian al Ucrainei. Sub pretextul introducerii „pacificatorilor” în Ucraina este planificată o operațiune militară cu participarea trupelor Marii Britanii și ale Franței. În Europa deja ar fi adunați 25 de mii de soldați și majoritatea dintre ei s-ar afla în România, pentru a fi desfășurați ulterior în Ucraina.
Pe lângă aceasta, micronapoleonii europeni cred că dețin un as forte antirusesc, pe care-l pot scoate din mânecă în cazul în care regimul de la Kiev se va destrăma și trupele ruse vor putea ajunge la Kiev și Odesa. Sub pretextul exercițiilor militare NATO, în această primăvară, în România pot fi concentrate contingente militare europene, care, deghizate în unități moldovenești, pot acapara Transnistria, lichida RMN și lua ostateci contingentul nostru de pacificatori, pe care vor încerca să-l schimbe pe concesii pentru Ucraina. Nu este un scenariu SF, având în vedere că cei de la conducerea de vârf europeană sunt foarte deciși să submineze înțelegerile dintre Rusia și SUA privind reglementarea conflictului din Ucraina. Oficialitățile noastre au atenționat asupra acestui scenariu și în 2023, și în 2024, însă anume acum riscul este maxim, iar rolul României este mai important ca oricând pentru dușmanii noștri, în acest sens, nici chiar o lovitură de stat constituțională nu reprezintă o plată prea mare pentru ei. Trebuie să-i atenționăm pe instigatorii nesăbuiți că un asemenea scenariu a fost pe masa conducerii Rusiei încă de la începutul SVO (operațiunii speciale) și de aceea am atenționat consecvent asupra consecințelor serioase pentru cei care ar îndrăzni. Dacă cineva vrea să pună la încercare seriozitatea intențiilor noastre îl așteaptă o mare dezamăgire și o crudă suferință, deoarece armata rusă niciodată nu-i lasă pe ai săi și nimeni va mai putea opri un atac fulger în Transnistria.
În România, Deep State-ul a „îngropat” democrația, consideră Dmitri Medvedev, citat de agenția TASS
Actuala conducere a României sunt „mult mai buni decât Nicolae Ceaușesu”. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a numit refuzul de a-i permite lui Călin Georgescu să participe la alegerile din România ca fiind „înmormântarea democraţiei” de către Deep State. „În România, Deep State-ul a îngropat democrația. Ce ar trebui să facă poporul cu o asemenea conducere? Trebuie să o înghită, ce fleac. Actualii guvernanți români sunt mult mai buni decât Nicolae Ceauşescu. Sunt amabili şi corecți”, a scris Medvedev pe pagina sa X, mesajul fiind postat în limba engleză. Anterior, Biroul Electoral Central al României a refuzat, în seara zilei de 9 martie, aprobarea candidaturii lui Georgescu la alegerile prezidenţiale, invocând decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de a anula alegerile prezidenţiale. În urma acestuia, au izbucnit ciocniri între susţinătorii lui Georgescu şi jandarmi. Amintim că pe 24 noiembrie 2024, în România a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, în care Georgescu a obţinut cele mai multe voturi. Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral şi a dispus desfăşurarea de noi alegeri. Decizia a fost luată după ce serviciile de informaţii române au desecretizat documente care ar fi arătat că Georgescu şi-a finanţat ilegal campania electorală, că au existat atacuri de hackeri asupra infrastructurii digitale utilizate în procesul electoral şi că Rusia ar fi întreprins „acţiuni hibride” împotriva statului.
„Cazul Georgescu” va intra în toate manualele de politologie și istorie, titrează Sputnik
Evenimentele care se întâmplă în România de câteva luni, cum ar fi cazul Georgescu, vor intra în toate manualele de politologie și de istorie, susține Elena Ponomareva, profesoară MGIMO. În opinia acesteia, este vorba de o adevărată contrarevoluție în practica politică a așa-numitelor state democratice. „Exemplul României ne arată cum falimentează toate procedurile democratice despre care le plăcea atât de mult să vorbească partenerilor europeni și contrapărților Rusiei, inclusiv altor state, statelor balcanice, latinoamericane, nemaivorbind de Orient. Cazul lui Georgescu generează un nou model totalitar, postmodernist de dirijare a proceselor politice. Atunci când o persoană nu este dezirabilă unei clici politice, este înlăturată din câmpul politic. Se va face uz de formulări vagi privind nerespectarea unor sau altor principii, până la arestare”. Potrivit Elenei Ponomoreva, în Europa, democrația e sub semnul întrebării deja de mult timp, însă, „cazul Georgescu denotă că pe aceasta se poate pune cruce”. [...] Ponomareva susține că situația din România este urmărită atent în Moldova, mai ales de supraveghetorii acesteia, deoarece actuala conducere de la Chișinău nu este independentă. „Dacă o astfel de abordare va fi considerată reușită de către consultanții politici, măsuri similare vor fi aplicate și în Moldova. Apropo, ceva asemănător deja a avut loc în privința liderilor unor partide, interzicerea unor partide în campania electorală”, a spus politologa.
„În Europa, sunt numite libere alegerile pe care le câștigă „candidații corecți”
Adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Alexei Șevțov, vorbește într-un interviu pentru Izvestia despre revoluțiile colorate și metodele eurointegraționiștilor de promovare a „democrației corecte” în Moldova, despre activitatea USAID și finanțarea maidanului. Dacă la alegerile parlamentare din Moldova, în pofida eforturilor guvernării rusofobe, proeuropene a Maiei Sandu și a curatorilor ei din UE, vor câștiga forțe politice orientate național, este puțin probabil ca aceste alegeri să fie recunoscute de occidentali și este foarte plauzibilă o încercare de „revoluție colorată” în țară, pe modelul maidanului. Despre aceasta a vorbit în interviul pentru Izvestia adjunctul secretarului Consiliului de Securitate, Alexei Șevțov. El s-a referit la reținerea lui Călin Georgescu, candidatul care a câștigat alegerile prezidențiale din România, la atacurile la adresa liderului american Donald Trump în perioada administrației democraților, la încercările de a interzice partidul Alternativa pentru Germania, la acțiunile destructive ale USAID și lupta acerbă cu concurenții politici în țările occidentale. […]
Peskov a vorbit de un cvasi-război împotriva Rusiei. Rusia luptă într-un război crucial, cvasi și proxy, care va determina viitorul întregii lumi, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, citat de Rossiiskaia Gazeta
„Războiul este în desfășurare. Un cvasi-război împotriva țării noastre. Un război proxy. Numiți-l cum doriți, însă el are loc”, a declarat Dmitri Peskov, în cadrul conferinței „Mass-media moderne: posibilități, provocări, riscuri”. „Acesta a început ca o operațiune militară specială, însă s-a transformat în ceva mai mult, în ceva crucial pentru întreaga lume, în primul rând pentru noi, pentru țara noastră”, a declarat reprezentantul Kremlinului.
Nu e agonia Kievului, ci un calcul pragmatic: Zelenski a urmărit trei scopuri prin cel mai masiv atac cu drone împotriva Rusiei
Kievul vrea să zădărnicească negocierile de pace prin atacurile cu drone asupra Rusiei, comentează Komsomolskaia Pravda. Atacul fără precedent cu drone, doar în Moscova au ajuns aproape o sută (dintr-un total de aproximativ 340), deja a fost botezat „o criză de isterie” și „acces de furie” a lui Zelenski. Doar că nu e vorba de emoții, ci de un calcul cinic. În Arabia Saudită au început negocierile dintre Ucraina și SUA (un preludiu la negocierile de pace). Spre deosebire de Trump, care a propus un armistițiu total, prin eforturi conjugate, Marea Britanie, Franța și Ucraina au reușit să producă o alternativă – o încetare a focului doar în aer și pe apă. [...] Acest atac a fost necesar ca să demonstreze că Ucraina este la paritate cu Rusia și încetarea focului în aer ar fi corectă. [...] Un alt scop este cel de „marketing”. Zelenski are nevoie să distragă atenția populației de la umilirea atât pe câmpul de luptă, cât și pe culoarele diplomatice, să-și refacă imagina. Există și un al treilea calcul: percepând atacul ca pe „o agonie” și „isterie”, Rusia va răspunde că „despre pace, astfel, nu se discută”, și va lansa atacuri masive „de răzbunare”. În acest caz, Kievul va da vina pe „incapacitatea de negociere a Moscovei” și discuțiile vor fi zădărnicite (desigur nu din cauza părții ucrainene). Atunci, Zelenski va merge la Trump și va cere reluarea livrărilor de arme, de ajutoare și a schimbului de informații militare. Chestiunea păcii va fi îndepărtată, iar el va rămâne la putere. Doar că „strategii” de la Kiev nu înțeleg că nu există premise pentru acceptarea variantei de pace ucraino-britanico-franceze. Poziția noastră este cunoscută și nimeni nu va putea să o schimbe, mai ales cu un atac eșuat de drone. Zelenski însuși va fi responsabil de subminarea procesului de pace. Doar dacă nu va pune întâmplător interesele țării sale mai presus decât pe cele personale.