Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Interviuri

Va intra România în război pentru Ucraina? Ce spune un general român despre dezinformările care vizează armata

Generalul de brigadă Constantin Spînu
©Captură Breaking Fake News  |   Generalul de brigadă Constantin Spînu

Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.

Imagini cu tancuri transportate spre nord, „dovadă” că România intră în război, sau dezinformare?

VERIDICA: În ultimele săptămâni au fost difuzate imagini care arată tiruri transportând tancuri către frontiera de nord a Romaniei, cea cu Ucraina. „România intră în război!”, s-a spus, „asta este dovada!”. Care este adevărul?

CONSTANTIN SPÎNU: Nu este pentru prima dată când observăm o astfel de atitudine în social media. Vă aduceți aminte, atunci când România a trecut prin primele săptămâni ale pandemiei a fost decretată starea de urgență. Au fost imagini similare care arătau coloane de tehnică militară care se deplasau pe drumurile țării și atunci se spunea că se deplasează spre capitală pentru a carantina, pentru a bloca Bucureștiul. [Nici de data aceasta] nu ne-a luat prin surprindere. Am urmărit foarte, foarte atenți ce se întâmplă și am încercat să strângem cât mai multe dintre înregistrările de acest fel pentru a le putea explica. A fost relativ simplu să le identificăm, pentru că aveam toate datele. Unele erau filmate chiar de noi, erau preluate de pe canalele de comunicare online ale Ministerului Apărării Naționale, erau vechi de câteva luni, unele chiar de doi-trei ani. Evident că erau prezentate ca fiind acțiuni recente, în diferite narative, fie tehnică românească, fie tehnică a altor state care se deplasa pe străzile din România și evident într-un context legat de situația din Ucraina

VERIDICA: Care fusese contextul în care au avut loc aceste exerciții militare?

CONSTANTIN SPÎNU: În fiecare an am desfășurat exerciții împreună cu aliații și partenerii României, fie sub egida NATO, fie exerciții multilaterale internaționale sau bilaterale. Ele fac parte dintr-un program de pregătire care este cât se poate de transparent, există un calendar pe câțiva ani înainte. Acum ne pregătim, de exemplu, pentru exercițiile din 2022 și 2023. În România, cam la fiecare doi ani avem exerciții mai mari. Anul următor sunt exerciții pe partea de nord a flancului estic; există o repartiție a încărcăturii de exerciții și activități de instruire în comun, scopul acestora fiind de a crește gradul de interoperabilitate, adică de a învăța să lucrăm unii cu alții - suntem 30 de state membre NATO, 30 de culturi militare diferite, care trebuie armonizate, inclusiv la nivelul echipelor mici: tehnică diferită, proceduri diferite, care trebuie armonizate cu standarde de operare comune, acesta fiind scopul pentru care facem astfel de exerciții. Ce ați văzut în aceste filmulețe? Tehnică militară americană care fie se deplasa către Cincu, fie se întorcea de la Cincu. Anul trecut am avut un exercițiu în Cincu și am prezentat chiar postările din timpul acelui exercițiu. Au fost alte coloane de tehnică militară, ale noastre sau ale partenerilor și aliaților noștri, care se deplasau de la sau către anumite exerciții în ultimii ani sau anul trecut.

Ordinele de chemare a rezerviștilor, o activitate de rutină, nu un semn al unei situații excepționale

VERIDICA: Tot pe rețelele sociale au apărut ordine de chemare a rezerviștilor. Care este adevărul? Acestea există, sunt mult mai numeroase ca în anii trecuți? Care este contextul?

CONSTANTIN SPÎNU: Adevărul este că aceste ordine de chemare există. Cred că fiecare dintre românii care au satisfăcut stagiul militar obligatoriu până în 2007 are atașat la livretul militar, capsat la livretul militar, un astfel de ordin. El este emis în baza unei legi. Ultima ediție a acestei legi datează din 2009, dar a existat legislație aproape identică și înainte de 2009, ea trebuie doar actualizată. Legea spune exact care este forma acestui ordin și pentru ce se folosește. În situația în care ar fi nevoie de decretarea mobilizării, de mobilizare rezervei Armatei României, fiecare rezervist care este în baza de date trebuie să știe în ce termen și la ce unitate militară să se prezinte. Acesta este rostul acestui act, un act administrativ care se înmâna înainte de 2007 la trecerea în rezervă și se preschimba ori de câte ori apăreau modificări în poziția rezervistului în statele de organizare ale unităților care se înființează la mobilizare.

VERIDICA: Sunt mai numeroase ordinele de anul acesta? Se face o ordine în acte?

CONSTANTIN SPÎNU: Vom face disponibilă o astfel de statistică pentru a se vedea că nu există o dinamică spectaculoasă, cel puțin în ultimii 10 ani 15 ani – este cam același număr de verificări pe care le fac Centrele Militare Județene. Verificările cu prezentarea rezervistului la Centrul Militar Județean sunt doar în aceste situații în care a intervenit o modificare – din rezerva de soldați și cadre militare în rezervă au ieșit din evidență pentru că au depășit limita de vârstă, 55 de ani la soldați și gradați și 63 de ani la cadre militare, și evident că în momentul în care scoți pe cineva din rezerva militară trebuie să permuți, să aduci câteva poziții mai sus, astfel încât cele mai importante să fie din nou încadrate cu cei care sunt undeva mai jos ca vârstă și în situația aceasta este nevoie de prezentarea la Centrul Militar. Legea spune că centrul militar are dreptul să cheme un rezervist o singură dată pe an. Evident că nu-i cheamă pe toți, doar pe cei în a căror evidență au intervenit modificări.

VERIDICA: Nu numai bărbații, ci și femeile...

CONSTANTIN SPÎNU: Înainte de 1990 au existat și femei care au executat o formă de stagiu militar, erau fetele care erau admise la facultate, în cazul lor se întâmplă asta sau în cazul colegelor noastre, cadre militare active care trec în rezervă, și avem deja spre 20% femei. Trebuie să spunem că la momentul la care trecem și noi în rezervă rămânem în evidențe ca militari rezerviști până la aceleași date - până la 63 de ani, cadrele militare, ofițerii și subofițerii. În situația asta și noi putem, până la trecerea în retragere, să fim chemați la centrele militare pentru clarificarea situației militare, dacă ne schimbăm domiciliul sau trebuie să fim încadrați pe alte funcții în caz de mobilizare. Mobilizarea rezervei în România, și cred că e valabil în toate țările, nu este o acțiune care să se facă în mod clandestin, pe ascuns. Nu este nicio conspirație. Mobilizarea este prevăzută în Constituția României, se realizează printr-un decret prezidențial, cu aprobarea Parlamentului, anterioară sau ulterioară, în funcție de spune Constituția. Parlamentul trebuie să se pronunțe ori ulterior ori anterior decretului de mobilizare a forței.

VERIDICA: Acest tip de corespondență ce regim are, este secret de serviciu sau nu? Faptul că apar în presă astfel de acte vă îngrijorează?

CONSTANTIN SPÎNU: Nu, în niciun caz, nu ar trebui să judecăm pe nimeni. Sunt importante astfel de semnale pentru că ne ajută și pe noi să înțelegem că într-un astfel de context, în astfel de situații, este nevoie să ridicăm și noi nivelul de informare.

Manualul de operații al KGB-ului și operațiunile actuale de dezinformare

VERIDICA: Lumea este îngrijorată, pe bună dreptate.

CONSTANTIN SPÎNU: O îngrijorare pe care o înțeleg. Contextul de securitate în care ne aflăm acum cu toții, nu doar România, ci toate țările din regiune și chiar țările NATO, este cât se poate de concret și de real și acel ordin de chemare la mobilizare, care a circulat pe rețelele de socializare săptămânile trecute, era un document cât se poate de real, doar că asocierea lui cu contextul de securitate din Ucraina era incorectă iar noi asta am făcut, [am prezentat varianta corectă]. Vreau să vă spun că pentru situațiile acestea noi am creat din timp niște instrumente și niște niște soluții de comunicare. Avem, de exemplu, asociat site-ului central al Ministerului Apărării Naționale, o platformă care se numește Info radar - platforma știrilor corecte, despre armată. Această platformă va crește în timp, are mai multe roluri și atribuții, inclusiv în zona educației, cu privire la felul în care ne putem păzi de dezinformare și ne oferă posibilitatea de a aduna într-un loc toate aceste narative pe care noi să le explicăm, deci un fel debunking, cum se spune în limbajul profesional anglicizat, o demascare, o demistificare a miturilor, cu prezentarea corectă a faptelor puse în contextul corect.

VERIDICA: Să mai trecem în revistă câteva știri false. S-a spus că România are o armată mică, care nu va face față în cazul unui conflict, că nu va conta. Că va fi strivită de armata rusă din Transnistria, care ar putea ajunge în București în șase ore. În fond, se spune, suntem o țară second hand - suntem obligați să cumpărăm armament de la americani, de la „Licuriciul cel mare”, mult mai scump decât face.

CONSTANTIN SPÎNU: În manualul de operații al KGB-ului, între timp devenit public, au fost cercetători chiar din interiorul acestui serviciu secret care au explicat metodele prin care se puneau în operă operațiunile de dezinformare în perioada sovietică. Existau două misiuni principale. Prima se referea la influențarea prin orice mijloace a publicului țintă occidental, a publicului din afara Uniunii Sovietice, a inamicilor, și a doua direcție strategică de acțiune era slăbirea încrederii și coeziunii în cadrul oricărei societăți care era vizată de astfel de măsuri. Cred că nu doar în România vedem aceste narative. Cred că în toate țările Uniunii Europene și în țările NATO se rostogolesc astfel de narative. Sigur, ele sunt adaptate la contextul local. Schimbăm opinii și lecții învățate cu toți aliații noștri și vedem că și în țările baltice există astfel de narative și în Polonia, România, Bulgaria deci în toate țările NATO, dar și în Uniunea Europeană, în nucleul să spunem vestic al Uniunii Europene. Există narative adaptate pentru aceste societăți.

Planul de achiziții al armatei, țintă a campaniilor de dezinformare

VERIDICA: Astfel de știri nu apar doar în rețelele sociale ci și la stații de televiziune cu acoperire națională. Ar trebui să existe o reacție din partea Guvernului, a Ministerului Apărării în cazul achizițiilor de avioane F-16 second hand, de exemplu?

CONSTANTIN SPÎNU: Rețelele de socializare au oferit o platformă mult mai rapidă de comunicare dar astfel de narative, astfel de încercări de manipulare există de când lumea. Revenind la planul de înzestrare al armatei României - și aici se ciocnesc mai multe narative. Se folosește o metodă foarte des utilizată în ecosistemul acesta al dezinformării, se extrage o singură caracteristică a realității și se creează impresia că asta caracterizează întregul. În ceea ce privește planul de înzestrare al armatei României trebuie să ținem cont de două chestiuni importante. Până în 2017, până la stabilirea nevoii finanțării armatei României la un nivel minim de 2% din Produsul Intern Brut, armata a fost uneori, în unii ani, în mod grav subfinanțată. Deci până la acel moment nu a existat posibilitatea implementării unui program de înzestrare coerent, cu resurse care să poată fi planificate în mod obiectiv, de la an la an. Abia din 2017 s-a putut trece la implementarea unui program de înzestrare cu adevărat coerent. El a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a țării. Fiecare program de înzestrare care depășește în valoare estimată 100 de milioane de euro este aprobat în Parlamentul României și astfel avem un cadru pe cel puțin zece ani în care putem să aducem în modernitate dotarea Armatei României.

Evident că în toată această perioadă vor exista elemente de tehnică militară depășite din punct de vedere fizic și moral și le vedem cu toții pe stradă. Vedem însă că programele de înzestrare care au început să fie implementate încep să creeze rezultate palpabile. Vorbim de forțe terestre, aeriene și navale - avem programe de înzestrare care deja au ajuns în anumite etape de maturitate în Forțele Aeriene. Deja sistemele de apărare antiaeriană Patriot au început să intre în dotare și prima baterie, primul sistem este deja în dotare și militarii se instruiesc. Avem tehnică militară de aviație nouă, vorbim de aviația de transport, avioanele C-27 J Spartan, dar și la mâna a doua, aeronave în uz F16, și probabil că de aici ni se trage această etichetă. Există la forțele terestre transportoare blindate de ultimă generație Piranha 5. Există sisteme de artilerie ultramoderne HIMARS, un instrument de ultimă generație. Forțele navale au început deja dotarea și este în derulare programul bateriilor de coastă, cel cu rachetele care se lansează de la de la țărm și vizează navele inamice. Există în pregătire, sperăm să îl finalizăm în acest an, și programul corvetelor, care ar asigura nave de ultimă generație marinei militare și ar asigura și modernizarea celor două fregate care au intrat în dotarea marinei – apropo și ele au fost nave în uz preluate de la marina britanică. Cred că acolo am început noi aventura asta cu eticheta înzestrării la mâna a doua. Vreau să vă spun în premieră că toate domeniile de acțiuni ale Armatei României au astfel de programe, inclusiv vom avea propriul nostru satelit de telecomunicații. Poate părea un obiectiv mult prea ambițios, dar este în planul nostru de înzestrare și va fi cu siguranță implementat. Și Forțele pentru Operații Speciale dispun de tehnică foarte modernă și de proceduri de antrenament și de operare de ultimă generație. Modernizarea aceasta nu se poate face peste noapte.

VERIDICA: O altă știre care s-a rostogolit în ultima perioadă este că acordul încheiat anul trecut cu Ucraina ne va obliga să intrăm în război alături de aceasta dacă Rusia declanșează războiul. Este adevărat sau nu?

CONSTANTIN SPÎNU: Acordul cu Ucraina este cât se poate de transparent, el a fost aprobat de Parlament și poate fi văzut chiar pe site-ul Ministerului Apărării Naționale. România are astfel de acorduri de cooperare militară bilaterală în plan militar cu foarte multe țări aliate și partenere, Ucraina fiind o țară parteneră și vecină. Este vorba de cooperare în învățământ, cooperare industrială, cooperare militară, relații militare bilaterale, în domeniul schimbului de informații, sunt domeniile uzuale prin care orice armată a stabilit cadrul de cooperare și colaborare cu alte instituții similare ale altor state.

Criza din Ucraina „nu este o situație de securitate care vizează direct România sau orice altă țară membră NATO”

VERIDICA: O altă știre ne spune că americanii de la baza Kogălniceanu se plâng că facturile sunt prea mari și au pus în vedere statului român că ar putea închide baza de la Kogălniceanu, ba chiar și scutul de la Deveselu.

CONSTANTIN SPÎNU: Ăsta este un narativ pe care l-am observat în ultima vreme. Speculația evident pleacă de la creșterea prețurilor. Este o realitate obiectivă la energie, trebuie spus că, atât la la Deveselu cât și la Mihail Kogălniceanu, partenerii noștrii americani sunt găzduiți în facilități românești, deci bazele militare unde sunt instalate elementele scutului antirachetă de la Deveselu și unde sunt elementele de infrastructură și tehnica și forțele americane sunt bazele militare ale Armatei României, care au același regim ca orice altă bază și unitate militară a României. Da, cu siguranță, și noi, ca în orice alt domeniu al statului român al administrației publice, avem aceleași provocări în ceea ce privește prețul la energie. Chiar am răspuns recent unei publicații și am spus, da, achiziționăm energia la fel ca orice altă instituție de pe piața energiei. Nu este nimic deosebit în ceea ce ne privește pe noi față de școli, spitale sau orice alte entități ale statului român.

VERIDICA: Dar există vreo plângere din partea americanilor?

CONSTANTIN SPÎNU: Nu există nicio plângere. Este un narativ care pare tentant, i-aș spune de natură speculativă. Nu îl tratăm cu superficialitate. Astfel de teme denotă și niște direcții de acțiune viitoare în zona aceasta a dezinformării.

VERIDICA: În fine, ați spus că e o situație obișnuită în ceea ce privește ordinele de chemare și exercițiile militare, nimic neobișnuit. Unii ar putea spune, bine, dar dacă toate lucrurile astea sunt obișnuite, dar situația este una neobișnuită, într-unul din scenarii, să spunem cel mai grav, în care Rusia va ataca într-o ofensivă generală Ucraina, este pregătită armata română?

CONSTANTIN SPÎNU: Sunt mai multe planuri de discuție aici. M-aș referi, în primul rând, la faptul că săptămâna trecută a existat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a țării în care, la final, președintele României a explicat direcțiile principale de pregătire și de acțiune ale statului român, nu doar ale Armatei României, pentru că sunt mai multe planuri aici care se intersectează, astfel încât să fim pregătiți, spunea președintele, chiar și pentru cel mai grav dintre scenarii. În al doilea rând, trebuie să ținem cont de faptul că România este parte a NATO, a celei mai importante și mai puternice organizații politico-militare din istorie. De aceea, umbrela de securitate care se află deasupra României în acest moment cred că este cea mai importantă și mai puternică din istoria noastră ca stat. Măsurile de pregătire pe care le ia armata României trebuie privite în cele două planuri - măsuri la nivel național, care sunt integrate în cadrul sistemului național de apărare și securitate, dar și măsuri luate în cadrul aliat, în deplină colaborare și conlucrare cu aliații noștri, și ați observat deja mesaje cât se poate de puternice venite din partea unor lideri ai armatei, ai țărilor NATO, lideri puternici ai țărilor NATO. Vorbesc de președintele Statelor Unite, președintele Franței, premierul britanic și din partea germană, mesaje de susținere a țărilor aliate de pe flancul estic astfel încât să poată fi implementate măsuri adecvate de apărare. Niciodată Alianța nu va lua în considerare altfel de măsuri decât măsuri justificate de apărare, măsuri defensive, astfel încât țările de pe flancul estic, dar și Alianța în ansamblul ei, pentru că securitatea este indivizibilă și este aceeași pentru tot spațiul euroatlantic, deci cetățenii țărilor NATO să se simtă în siguranță în orice parte a spațiului euroatlantic s-ar afla. Aș spune că la momentul acesta, la modul cel mai realist, la nivel individual, românii nu ar trebui să se simtă în pericol, nu este o situație de securitate care vizează direct România sau orice altă țară membră NATO, însă, cu toate acestea, situația de securitate din regiune cu siguranță va avea efecte și influențe în toată această regiune, ba am spune în toată Europa și efecte la nivelul economiei globale, de exemplu, influențe în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu energie sau alte materii prime, fluxuri migratorii, dar din punct de vedere al securității, românii și toate celelalte națiuni din cadrul spațiului euro-atlantic nu ar trebui să simtă o amenințare directă.

Tags: Ucraina , Rusia , fake news , dezinformare , NATO , Criza din Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Vladimir Soloviov: Anexarea de noi teritorii de către Rusia este inevitabilă

Vladimir Soloviov: Anexarea de noi teritorii de către Rusia este inevitabilă

Vladimir Soloviov este un jurnalist rus stabilit în Republica Moldova. Lucrează pentru Kommersant. Veridica a stat de vorbă cu Soloviov, la Chișinău, despre evoluțiile politice din Republica Moldova, pretențiile imperiale ale Rusiei și războiul din Ucraina, dar și despre relația cvasi-inexistentă dintre Rusia și România.

Olevs Nikers: Scenariul ideal este înfrângerea totală a Rusiei, cel realist – un acord de pace

Olevs Nikers: Scenariul ideal este înfrângerea totală a Rusiei, cel realist – un acord de pace

Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.

Istoric: văd foarte multe asemănări între războiul sovieto-afgan și cel declanșat de Rusia în Ucraina

Istoric: văd foarte multe asemănări între războiul sovieto-afgan și cel declanșat de Rusia în Ucraina

Prin tacticile sale din Ucraina, armata rusă amintește mai degrabă de armata sovietică din Afghanistan decât de o forță modernizată. Veridica a stat de vorbă cu istoricul și cercetătorul militar de la Chișinău, Ion Xenofontov, pentru a vedea care sunt asemănările și diferențele dintre cele două războaie purtate de URSS și succesorul său legal, Rusia.

Marian Voicu

04 Feb 2022

Actualizat la: 04 Feb 2022 20:30:38
Marian Voicu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 16 min
  • Ce ați văzut în aceste filmulețe? Tehnică militară americană care fie se deplasa către Cincu, fie se întorcea de la Cincu. Anul trecut am avut un exercițiu în Cincu și am prezentat chiar postările din timpul acelui exercițiu. Au fost alte coloane de tehnică militară, ale noastre sau ale partenerilor și aliaților noștri, care se deplasau de la sau către anumite exerciții în ultimii ani sau anul trecut.
  • Mobilizarea rezervei în România, și cred că e valabil în toate țările, nu este o acțiune care să se facă în mod clandestin, pe ascuns. Nu este nicio conspirație. Mobilizarea este prevăzută în Constituția României, se realizează printr-un decret prezidențial, cu aprobarea Parlamentului, anterioară sau ulterioară, în funcție de spune Constituția. Parlamentul trebuie să se pronunțe ori ulterior ori anterior decretului de mobilizare a forței.
  • În manualul de operații al KGB-ului, între timp devenit public, au fost cercetători chiar din interiorul acestui serviciu secret care au explicat metodele prin care se puneau în operă operațiunile de dezinformare în perioada sovietică. Existau două misiuni principale. Prima se referea la influențarea prin orice mijloace a publicului țintă occidental, a publicului din afara Uniunii Sovietice, a inamicilor, și a doua direcție strategică de acțiune era slăbirea încrederii și coeziunii în cadrul oricărei societăți care era vizată de astfel de măsuri. Cred că nu doar în România vedem aceste narative. Cred că în toate țările Uniunii Europene și în țările NATO se rostogolesc astfel de narative.
Emine Japarova: „Misiunea lui Putin de a comite un genocid în Ucraina e clară chiar din propriile sale declarații”
Emine Japarova: „Misiunea lui Putin de a comite un genocid în Ucraina e clară chiar din propriile sale declarații”

Tătarii din Crimeea au fost primele victime ale agresiunii rusești din Ucraina și continuă să fie persecutați de Moscova, potrivit ministrului adjunct de externe de la Kiev, Emine Japarova. Într-un interviu acordat Veridica, Japarova, care coordonează strategia pentru Platforma Crimeea și este responsabilă, printre altele, cu diplomația publică și relația cu organizații internaționale, a explicat cum încalcă Rusia convențiile de Geneva și de ce crimele sale din Ucraina pot fi considerate genocid.

Marian Voicu
Marian Voicu
13 Dec 2022
Andrei Soldatov: Teama apocaliptică a lui Putin este că o nouă revoluție e iminentă în Rusia
Andrei Soldatov: Teama apocaliptică a lui Putin este că o nouă revoluție e iminentă în Rusia

Rusia lui Putin este tot mai asemănătoare cu Rusia lui Stalin, consideră jurnalistul Andrei Soldatov, unul dintre cei mai apreciați experți în serviciile secrete ruse. Într-un interviu acordat Veridica și TVR, Soldatov a explicat cum a corupt Putin societatea rusă, de ce FSB-ul este continuatorul KGB-ului sovietic, care sunt metodele și mentalitatea ofițerilor de informații, și cum au ajuns aceștia să creadă și să îl convingă și pe Putin că un război în Ucraina este necesar.

Marian Voicu
Marian Voicu
20 Nov 2022
Olevs Nikers: Scenariul ideal este înfrângerea totală a Rusiei, cel realist – un acord de pace
Olevs Nikers: Scenariul ideal este înfrângerea totală a Rusiei, cel realist – un acord de pace

Pentru Statele Baltice și NATO, cel mai bun deznodământ în războiul din Ucraina ar fi o înfrângere totală a Rusiei, spune președintele Fundației de Securitate Baltică, Olevs Nikers. Cu toate acestea, Nikers este de părere că cel mai realist scenariu pentru finalul războiului ar fi un acord de pace, ceea ce ar însemna că Țările Baltice și puterile occidentale vor fi nevoite să gestioneze problema Rusiei pe termen lung.

Kaspars Germanis
Kaspars Germanis
17 Nov 2022
Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri UE pentru Siria: „Situația din Ucraina afectează și Siria”
Dan Stoenescu, Însărcinat cu afaceri UE pentru Siria: „Situația din Ucraina afectează și Siria”

Siria rămâne o țară marcată de conflict și de o criză umanitară profundă, în care se ciocnesc și interese multiple ale unor actori statali și non-statali, potrivit Însărcinatului cu afaceri al UE, Dan Stoenescu*. Într-un interviu acordat TVR și VERIDICA, Dan Stoenescu a explicat că UE, chiar dacă nu recunoaște regimul Assad, discută cu acesta pentru a putea să le ofere asistență sirienilor, dar a vorbit și despre legătura dintre războiul din Siria și cel din Ucraina.

Marian Voicu
Marian Voicu
04 Nov 2022