Republica Moldova are pretenții asupra unor teritorii ale Ucrainei, la fel ca și ceilalți vecini vestici ai acestei țări, potrivit unei narațiuni false promovate de presa rusă.
Statele europene care sprijină Ucraina formează o coaliție neohitleristă pentru a umbri victoria sovietică în Al Doilea Război Mondial, potrivit propagandei pro-Kremlin.
UE a distrus agricultura Moldovei, iar procesul de integrare adâncește criza potrivit unui site rusesc. De fapt, Moscova a impus embargouri pe produse agricole moldovenești, iar UE a ajutat Republica Moldova.
„Lupta pentru pace”, denunțarea Occidentului rapace și a diasporei occidentalizate, asumate astăzi de suveraniști, erau promovate când comuniștii au preluat puterea în România ocupată de sovietici.
România impune românizarea Republicii Moldova, susține propaganda (pro)rusă care reia o teză sovietică menită să justifice influența Rusiei în regiune.
În Republica Moldova a fost impusă limba minorității române, potrivit propagandei pro-ruse, care reia teza falsă a existenței a două popoare, moldoveni și români, care vorbesc limbi diferite.
Traiectoria actuală a regimului aflat la conducere în Rusia dezvăluie o evoluție paradoxală. Proclamând o renaștere a grandorii imperiale (un amalgam bizar între Imperiul Țarist și Uniunea Sovietică), liderii ruși se trezesc prinși în aceleași capcane economice și sociale care au afectat ambele formațiuni istorice. În încercarea de a evita frământările revoluționare în mijlocul tensiunilor sociale tot mai mari acumulate de-a lungul a trei decenii, Kremlinul a optat pentru o strategie de dezvoltare pe care o consideră evoluționistă. Totuși, această evoluție se inspiră nu dintr-o viziune a unui viitor mai bun, ci dintr-un „trecut de aur” mitic.
Pentru conducerea Rusiei gerontocratice, viziunea asupra viitorului este derivată din mitologia unui „trecut de aur”, care se manifestă însă prin escaladarea corupției, creșterea consumului de alcool, deficit de resurse și creșterea criminalității.
Forțele care au denunțat crimele comunismului au fost înfrânte în Rusia lui Putin și trebuie să găsească resursele pentru a o lua de la capăt, crede un istoric din cadrul Memorial, organizație distinsă cu premiul Nobel pentru Pace.
0,25% din Produsul Intern Brut vor fi alocați, anual, ajutoarelor militare pentru Ucraina.
În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md
Formațiunea populistă Niemen e condusă de un politician judecat pentru presupuse declarații antisemite.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
El spune că, la referendumul privind integrarea europeană, organizat odată cu primul tur al prezidențialelor, diaspora a salvat, din nou, orientarea pro-occidentală a republicii.
Arestarea lui Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste au fost interpretate permanent prin prisma politicii, în dauna unei analize critice, libere de orice constrângere ideologică.
Grafica sau satira militantă (politică) a reprezentat unul dintre principalele mijloace de înfierare a dușmanului ideologic în lumea comunistă.
Între Moscova și Tokyo există un diferend istoric, legat de Arhipelagul Kurilelor.
Președinta pro-europeană Maia Sandu e favorită în sondajele privind intențiile de vot de pe 20 octombrie.
Aleksandr Gabîșev voia să organizeze o „ceremonie de alungare a (președinte)lui Vladimir Putin”, pe care l-a descris drept un „demon”.
Cercetătorilor li s-a interzis accesul la arhive privind „execuțiile (pe criterii) etnice și deportările dispuse de organele extrajudiciare în anii 1930 și 1940”.
Potrivit istoricilor, acestea au avut drept scop distrugerea elitelor autohtone.
Ucrainenilor li se vinde povestea că pierd războiul, actori ruși pretind că-s ucraineni în filme de propagandă, iar copiii sunt îndoctrinați cu mituri sovietie. Între timp, se pregătește o nouă criză a migranților în Europa.
Mica republică baltică ex-sovietică este unul dintre principalii donatori ai Ucrainei invadate de trupele ruse.
Guvernarea de la Chișinău marchează de 9 mai Ziua Europei și nu Ziua Victoriei pentru a diviza societatea, scrie presa pro-Kremlin, care îi cataloghează pe cei ce nu sărbătoresc victoria drept „revanșarzi”.
Izolat pe scena internațională, el a fost înconjurat la tradiționala paradă de 9 mai de doar câțiva șefi de stat, aliații săi apropiați.
Rusia s-a apărat de invazia Europei colective în cel de-Al Doilea Război Mondial și o poate face și acum, în contextul războiului din Ucraina, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ucraina nu poate exista fără de Rusia, iar elitele politice de la Kiev sunt formate din non-ucraineni care vor să distrugă țara, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a vizitat unități de pe frontul de est și a descris situația ca fiind „tensionată”.
Cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului se acuză reciproc de „purificare etnică”.
Republica baltică, azi membră a Uniunii Europene și a NATO, a fost ocupată de fosta Uniune Sovietică între 1940 și 1991.
Politica Rusiei, în special în Siria și Afghanistan, i-a făcut pe jihadiști să atace la 22 martie, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre stagnarea economică a Rusiei și arestarea unui alt dizident.
O expoziție din Narva dedicată bombardamentelor sovietice din 1944 asupra acestui oraș estonian și comparația cu bombardamentele rusești asupra Ucrainei i-au revoltat pe unii locuitori și politicieni locali. Reacțiile sunt cel puțin parțial influențate de supraexpunerea la propaganda sovietică și rusă.
