Deportarea basarabenilor în perioada URSS este similară cu migrația economică actuală, potrivit unei narațiuni prin care se încearcă bagatelizarea uneia din marile crime staliniste.
Duminică, 27 august, premierul Dorin Recean, membrii cabinetului său și șefii agențiilor de stat vor discuta cu cetățenii despre programele guvernamentale.
În copilărie, acesta a fost elev la o școală bisericească din Georgia natală, pentru ca, ulterior, să îmbrățișeze bolșevismul ateu și să conducă regimul anticreștin sovietic între 1922 și 1953.
El și-a acuzat partenerii de coaliție că blochează „munca pentru prosperitate și creștere economică”.
Tot în august 1940, partea de sud a Basarabiei, Bugeacul și nordul Bucovinei au fost alipite la R.S.S Ucraineană.
Mult timp după ce s-a exilat în Franța, au apărut dovezi că a colaborat cu poliția politică a dictaturii comuniste de la Praga, instalată de trupele sovietice de ocupație.
În categoria „elemente antisovietice” au fost incluși „moșierii”, „comercianții”, „polițiștii și jandarmii”, „primarii” din fosta administrație românească.
Zeci de cetățeni din fostele republici sovietice din Asia Centrală (Kazahstan, Kîrgîzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan) au fost uciși pe frontul din Ucraina, sub drapel rusesc.
Washingtonul găzduiește negocieri între cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului, mediate de șeful diplomației americane, Antony Blinken.
82 de ani de la primul val de deportări sovietice din Basarabia și nordul Bucovinei.
Confruntările au loc înainte ca premierul armean, Nikol Pașinian, și președintele azer, Ilham Aliev, să se întâlnească, duminică, la Bruxelles, pentru discuții sub egida Uniunii Europene.
Contraofensiva de succes a Forțelor Armate ale Ucrainei în regiunea Harkov nu a fost doar un rezultat al bunei planificări a unei operațiuni militare, ci și o consecință a atitudinilor pro-ucrainene a populației, determinate de trecutul istoric, patrimoniul cultural important și experiențele pozitive ale primelor două etape de luptă împotriva agresiunii ruse.
Mihail Gorbaciov a fost liderul sovietic care a pus capăt Războiului Rece. El a inițiat, totodată, o serie de reforme interne care aveau să conducă la liberalizarea dar și disoluția Uniunii Sovietice.
Populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slujească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă. Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
Foametea din Basarabia nu a fost organizată de regimul sovietic ci a fost o consecință a secetei și inacțiunii autorităților locale, iar Moscova i-a ajutat pe moldoveni. Narațiunea falsă apare într-o publicație online apropiata Kremlinului, iar scopul este de a disculpa regimul sovietic totalitar, care s-a impus prin teroare.
Respectat și urât; acoperit de flori, dar și înjurat și chiar aruncat în aer. Așa a fost existența Monumentului Victoriei din Riga, care urmează, probabil, să fie demolat, ca o consecință a invaziei rusești din Ucraina. Alte sute de monumente sovietice vor avea probabil același destin.
Potrivit istoricilor, deportările au avut drept scop distrugerea elitelor autohtone, ca, mai apoi, ocupanții să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
9 mai a fost așteptat cu anxietate la Chișinău: o lege recentă interzice afișarea simbolurilor armatei ruse și invadării Ucrainei, panglica Sf. Gheorghe și literele Z și V, iar filo-rușii spuseseră că vor ignora legea. Existau temeri că vor fi tulburări. N-au fost, iar manifestarea a părut mai degrabă cea a unor nostalgici comuniști decât una de solidarizare cu Rusia.
Moldovenii trebuie să fie recunoscători URSS pentru că au fost eliberați în 1945 și au putut să își fondeze, ulterior, un stat. Narațiunea, lansată după ce Republica Moldova a interzis simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, ignoră faptul că URSS a fost stat agresor la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar la sfârșitul acestuia a devenit putere de ocupație.
Crimele comise de militarii ruși în Ucraina amintesc de cele ale ostașilor sovietici din cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit presei independente ruse, care continuă să lucreze în ciuda faptului că a fost, practic, interzisă în Rusia. În monitorizarea Veridica mai puteți citi cum au devenit caucazienii carne de tun în armata rusă, despre eforturile de îndoctrinare în școli, dar și cum, din cauza crizei economice, oamenii au ajuns să fure alimente.
