În Republica Moldova a fost impusă limba minorității române, potrivit propagandei pro-ruse, care reia teza falsă a existenței a două popoare, moldoveni și români, care vorbesc limbi diferite.
ȘTIRE: Republica Moldova este singura țară din lume în care limba unei minorități etnice (româna) este limba de stat, a remarcat unul dintre liderii formațiunii politice „Congresul Civic”, Iurie Muntean.
„Limba minorității etnice române din Moldova (7,9% din populația țării) este singura limbă de stat constituțională din țară”, a scris el pe canalul său de Telegram, comentând rezultatele recensământului populației.
El a menționat că, în același timp, limba majorității etnice – moldoveneasca, pe care 77,2% dintre locuitorii țării o consideră maternă – a fost exclusă din Constituția Republicii Moldova. De asemenea, limbile altor minorități etnice nu sunt incluse ca limbi de stat în Constituția republicii.
NARAȚIUNI: 1. Românii și moldovenii sunt națiuni diferite, care vorbesc limbi distincte – română și moldovenească. 2. (implicită) Moldovenii au fost deznaționalizați și deposedați de propria limbă de vecinii de peste Prut.
OBIECTIV: Să readucă în discuție problemele identitare în Republica Moldova, în preajma alegerilor parlamentare care vor avea loc, cel mai probabil, în toamna acestui an, pentru a scinda și mai mult societatea.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Teza moldovenismului, apărută în timpul Imperiului Țarist și promovată intens în perioada sovietică a reprezentat unul din elementele de propagandă menit să justifice anexarea unei părți a teritoriului locuit de etnici români.
Narațiunile sovietice despre existența a două popoare distincte – moldovenesc și român nu sunt susținute de documentele istorice care atestă formarea poporului și a limbii române pe teritoriul fostului regat al Daciei în urma cuceririi acesteia de Imperiul Roman.
Promovarea narațiunii despre două popoare și limbi diferite s-a făcut inițial pentru a motiva demersurile Moscovei pentru recapturarea Basarabiei după unirea cu România din 1918, iar apoi pentru a explica astfel și existența celor două țări care împărtășesc aceeași cultură și limbă - România și Republica Moldova.
Aceleași narațiuni continuă să fie promovate și în prezent de unii politicieni filoruși. Totuși, aceleași statistici la care face referire Iurie Muntean arată că numărul celor care consideră că vorbesc limba română a crescut semnificativ față de recensământul precedent din 2014 - de la 23 la 31%, iar al celor care mai denumesc limba „moldovenească” a scăzut.
Mai trebuie precizat că în conformitate cu datele recensământului, 49% din populație a declarat ca limbă maternă „moldoveneasca”, nu 77,2%, așa cum afirmă Sputnik. Cel mai probabil, cifrele s-ar schimba semnificativ dacă la recensământ ar fi participat și diaspora, covârșitor pro-europeană, așa cum au arătat și rezultatele scrutinelor din toamna anului trecut.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Existența a două popoare distincte - moldovenii și românii, care vorbesc două limbi diferite, este o teză promovată intens de istoriografia sovietică. URSS a creat și o așa-numită republică autonomă în stânga Nistrului, unde a fost promovat moldovenismul și a pregătit re-anexarea teritoriului de astăzi al Republicii Moldova. Fostul președinte de la Chișinău, comunistul Vladimir Voronin declara că „limba moldovenească este mama limbii române”. Tot el cerea drepturi pentru „minoritatea moldoveană” din România și a promovat o organizație a moldovenilor din România.
Problema identitară legată de denumirea limbii și a populației locale a însoțit Republica Moldova de la Mișcarea de eliberare națională premergătoare destrămării Uniunii Sovietice până în prezent.
În Constituția votată în 1994 de un parlament majoritar de stânga, era stabilit că limba de stat era cea „moldovenească”. Curtea Constituțională de la Chișinău a dispus însă în 2013 că textul Declarației de Independență, care statuează limba română ca limbă de stat, prevalează asupra textului Constituției (votată în 1994 de un parlament de centru-stânga) în care limba de stat este denumită „moldovenească”. Parlamentul de la Chișinău a votat în martie 2023 modificările legislative care reies din hotărârea respectivă.
