Armenia și Azerbaidjanul își expun, de luni, în fața celei mai înalte instanțe a Națiunilor Unite, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, din Olanda, argumentele în disputa de lungă durată privind „purificarea etnică”, la care cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului se acuză reciproc că ar recurge.
Au început în septembrie 2021
Audierile sunt programate să dureze până pe 26 aprilie.
Media internaționale notează că bătălia juridică în fața CIJ datează din septembrie 2021, când cele două țări au depus plângeri una împotriva celeilalte în decurs de o săptămână.
Ură rasială
Cei doi vecini se acuză reciproc de „epurare etnică” și încălcarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).
CIJ, care judecă disputele dintre state, a cerut ambelor părți să prevină incitarea și promovarea urii rasiale.
Istorie lungă
Azerii și armenii au purtat două războaie pentru regiunea Nagorno Karabah, atașată Azerbaidjanului de puterea bolșevică de la Moscova în 1921.
Primul a început în 1988, în plin regim sovietic, a durat până în 1994 și s-a soldat cu 30.000 de morți și cu victoria armenilor.
Al doilea, în toamna lui 2020, a fost o revanșă categorică a azerilor și a produs 6.500 de victime.
Anul trecut, după o ofensivă fulger a armatei azere, secesioniștii din Karabah au depus armele, iar provincia s-a golit, practic, de locuitorii armeni.
