UE a distrus agricultura Moldovei, iar procesul de integrare adâncește criza potrivit unui site rusesc. De fapt, Moscova a impus embargouri pe produse agricole moldovenești, iar UE a ajutat Republica Moldova.
ȘTIRE: Satul moldovenesc trece printr-o criză sistemică – numărul angajaților din agricultură s-a redus de zece ori comparativ cu anul 1985. Dacă anterior Moldova exporta fructe, legume și produse lactate și din carne, acum este nevoită să importe roșii, cartofi și căpșuni din străinătate.
În ultimii zece ani, agricultura a traversat o perioadă de stagnare de cinci ani, urmată de alți cinci ani de creștere nesemnificativă. Anul trecut, sectorul agrar a înregistrat un declin brusc – volumul producției a scăzut cu 15%, iar comparativ cu datele de acum cinci ani, reducerea este de 13,3%. Numărul angajaților în agricultură a ajuns la 154.600 de persoane, cel mai slab rezultat din ultimele opt decenii.
Până de curând, merele rămâneau principalul produs de export, însă după expulzarea unui diplomat rus, Moldova a pierdut accesul la principala piață – Federația Rusă. În același timp, se apropie de final termenul cotelor preferențiale de export către Uniunea Europeană, iar autoritățile nu discută posibilitatea prelungirii acestora.
NARAȚIUNI: 1. Europa a distrus agricultura Moldovei. 2. Merele erau principalul produs de export si au pierdut piața rusă după ce Moldova a expulzat diplomații ruși. 3. Republica Moldova era o țară prosperă în timpul fostei URSS, dar orientarea spre Uniunea Europeană a înglodat-o în sărăcie.
OBIECTIV: Să alimenteze percepția că apropierea de Uniunea Europeană este nocivă pentru economia Moldovei, în special pentru sectorul agricol, și că doar parteneriatul cu Rusia ar putea salva agricultura națională. Această narațiune urmărește să submineze sprijinul pentru integrarea europeană și să cultive euroscepticismul în rândul populației din mediul rural.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Din 2014 până în 2023 exporturile moldovenești în UE au crescut de peste două ori – de la 1,24 de miliarde de dolari, la 2,65 de miliarde. Aproape jumătate din aceste exporturi le reprezintă produsele agricole, iar ponderea acestora în cadrul exporturilor a crescut. Astfel, exporturile de produse agricole în UE a ajuns la aproape 1,2 miliarde de dolari, față 440 de milioane de dolari în 2014. În același timp, exporturile spre statele CSI ale acestor categorii de produse au scăzut de la 360 de milioane de dolari în 2014 la mai puțin de 245 de milioane în 2023.
Spre exemplu valoarea fructelor și legumelor exportate spre țările UE (o categorie sensibilă de produse, despre care propaganda rusă susține că nu ar fi acceptată în UE), a crescut de la 140 de milioane de dolari în 2014 la aproape 200 de milioane în 2023, iar exporturile spre CSI au crescut de la 106 la 129 de milioane de dolari. Ponderea țărilor CSI (fără Ucraina), reprezintă doar ceva mai mult de 7% din totalul exporturilor moldovenești.
Repulica Sovietică Socialistă Moldovenească nu era nici pe departe cea mai bogată țară în cadrul fostei URSS. Potrivit statisticilor prezentate de de data.un.org, pagina Diviziei de Statistică a ONU, în 1990 PIB-ul pe cap de locuitor în Republica Moldova era de 1064 de dolari, de peste 2,5 ori mai mic decât media pe URSS. Republica Moldova ocupa locul 9 din cele 15 foste republici unionale la acest capitol.
Merele reprezintă un produs sensibil pentru exporturile moldovenești, dar nici pe departe nu sunt principalul produs de export, așa cum se afirmă în text. Exportul de fructe, în general, reprezintă aproximativ 10% din total. Acesta a scăzut cel mai mult după anul 2014, când Rusia a impus embargo, nu după expulzarea diplomaților ruși de la Chișinău.
Embargourile rusești au avut efecte negative de moment, în schimb au stimulat diversificarea piețelor externe pentru export, în special spre UE. Bruxelles-ul și instituții afiliate, precum și state membre au finanțat, în special în ultimii ani, mai multe programe de sprijin a agriculturii și agricultorilor din Republica Moldova.
Scăderea numărului de angajați în agricultură nu indică neapărat un colaps, ci reflectă modernizarea sectorului și creșterea gradului de tehnologizare – o tendință normală în economiile în curs de dezvoltare, ce permite reducerea costurilor de producție.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Propaganda rusă și pro-rusă promovează deseori fake news și dezinformări (pe care Veridica le-a demontat) în care elogiază trecutul sovietic al Republicii Moldova și înfierează vectorul proeuropean al acesteia.
Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat un Acord de asociere, care cuprinde și unul de liber schimb în 2014, care a redus sau a eliminat barierele tarifare la mai multe produse, inclusiv agricole. Între timp, Bruxelles-ul i-a oferit Republicii Moldova dreptul de a exporta și carne de pasăre pe piața comunitară.
Pe de altă parte, în ultimele două decenii, Rusia a impus în mai multe rânduri embargouri asupra produselor moldovenești, adesea ca reacție la decizii politice ale Chișinăului, cum ar fi semnarea Acordului de Asociere cu UE. Aceste acțiuni sugerează că embargourile sunt utilizate ca instrumente de presiune politică, mai degrabă decât ca măsuri economice justificate.
Verifică sursele:
