Donații
Veridica.md
Candidatul la președinție susținut de partidului pro-rus al socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), etnicul găgăuz Alexandr Stoianoglo, care a fost acuzat că se exprimă foarte greu în limba română, deşi are şi cetăţenia statului vecin, a declarat, duminică, în ziua turului decisiv de scrutin, că exprimarea în limba română nu este o condiţie obligatorie pentru un prezidențiabil.
Se vrea președinte de republică, nu academician
Stoianoglo, citat de media, a recunoscut că limba oficială din Republica Moldova este româna și a afirmat poate „comunica” în această limbă.
„Eu pot să comunic, să răspund la orice întrebare, dar nu alegem reprezentanţii Academiei de Ştiinţe. Noi alegem preşedintele ţării, care trebuie să corespundă condiţiilor prevăzute în lege. Eu recunosc că limba oficială este limba română. Eu vorbesc limba română” - a spus candidatul stângii filoruse, care se confruntă în turul al doilea de scrutin cu pro-occidentala Maia Sandu, la rândul ei cetățean român.
Un om din sud
Numită oficial Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, regiunea din sudul Republicii Moldova are circa 125 de mii de locuitori, peste 80 de procente dintre aceștia fiind găgăuzi.
Ei sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă.
Au fost colonizați în sudul Basarabiei de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români, astfel încât astăzi nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic.
Potrivit experților în securitate, autoritățile de la Comrat au întreținut mult timp legături subterane cu separatiștii pro-ruși din Transnistria (est), deși bașcanul (guvernatorul Găgăuziei) e din oficiu membru al Guvernului de la Chișinău.
