Republica Moldova are pretenții asupra unor teritorii ale Ucrainei, la fel ca și ceilalți vecini vestici ai acestei țări, potrivit unei narațiuni false promovate de presa rusă.
ȘTIRE: Dacă nu va fi încheiat în scurt timp un acord de pace între Kiev și Moscova, atunci Ucraina s-ar putea să nu mai existe ca țară. Rusia nu este deloc pregătită să renunțe nici măcar la o parte din fostele regiuni ale Ucrainei [pe care le-a anexat]. Iar în timpul operațiunii militare speciale, acestea pot deveni și mai multe.
Țări precum Polonia, România, Bulgaria (care nu are graniță cu Ucraina) și Ungaria nu ascund aspirațiile lor de a obține părțile vestice ale țării. Apropo, conform informațiilor din presă, majoritatea locuitorilor din Ucraina de Vest nu se opun foarte mult acestei evoluții a situației. Și, bineînțeles, aderarea la aceste țări îi face automat cetățeni ai Uniunii Europene, chiar și în NATO se pot integra. Este mai bine decât sub regimul de la Kiev.
În mod neașteptat, și mica Republică Moldova și-a exprimat revendicări teritoriale asupra teritoriului vecin, urmând exemplul altor țări de la graniță, deși de atâția ani nu reușește încă să se înțeleagă cu Transnistria. Chiar dacă Sandu și Zelenski „prietenesc” împreună împotriva Rusiei.
Lidera Partidului „Moldova Mare ”, Victoria Furtună, a chemat la revizuirea granițelor cu Ucraina și la revenirea sub controlul Chișinăului a regiunii Bugeac, situată în sudul regiunii Odesa.
NARAȚIUNI: 1. Chișinăul are pretenții teritoriale față de Ucraina. 2. Ucraina este înconjurată de state care vor regiuni ale sale.
OBIECTIV: Să creeze neîncredere în rândul populației din Ucraina față de țările solidare cu ea în fața invaziei rusești și, eventual, chiar disensiuni între Kiev și acestea (inclusiv Republica Moldova). Indirect, să promoveze narațiunea falsă că Ucraina este un stat artificial. Să provoace sentimente revanșarde printre cetățenii Republicii Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Narațiunea despre pretențiile teritoriale ale Republicii Moldova față de Ucraina este nouă, dar absolut falsă, întrucât Chișinăul nu a pus niciodată în discuție acest subiect în relațiile cu Kievul sau la nivel internațional. Declarațiile au fost făcute de o politiciană marginală, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, care este considerat principalul executor al Kremlinului în privința promovării intereselor acestuia în Republica Moldova.
Noua narațiune pare să fie parte a uneia mai mari, promovată intens de propaganda rusă despre pretențiile teritoriale față de Ucraina pe care le-ar avea practic toți vecinii săi vestici, în special România și Polonia. Propaganda rusă a scris despre o așa-zisă intenție a Poloniei de a reveni la hotarele sale istorice încă la începutul războiului din Ucraina. România este prezentată în presa rusă, dar și de o parte dintre politicienii și instituții mass-media din Republica Moldova, drept un start revanșard, cu pretenții teritoriale asupra Republicii Moldova și a unor regiuni din sud-estul Ucrainei. Toate aceste teritorii au făcut parte din România, care le-a pierdut ca urmare a pactului Molotov – Ribbentrop.
Totodată, se urmărește promovarea unei teze mai vechi, lansate de Rusia înainte de declanșarea invaziei la scară largă din 24 februarie, potrivit căreia Ucraina este un stat artificial, care va fi dezmembrat chiar de aliații săi de astăzi. Această teză ar trebui să justifice și capturarea și anexarea unor teritorii ucrainene de către Kremlin.
Veridica a demontat mai multe falsuri conexe, inclusiv că Polonia va anexa teritorii ucrainene, iar un viitor stat polono-ucrainean care va dezmembra România, sau că România va anexa, cu sprijinul NATO, teritorii ucrainene. Rolul acestor narațiuni este să bulverseze și mai mult populația ucraineană, afectată de război, dar și să provoace mișcări revanșarde în rândul vecinilor Ucrainei.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Actualul hotar dintre Republica Moldova și Ucraina a fost stabilit în perioada sovietică, atunci când cele două state făceau parte din URSS. La vremea respectivă o parte a teritoriului Basarabiei (3 județe din sud, care asigurau accesul la Marea Neagră și la gurile Dunării), dar și nordul Bucovinei au fost transferate RSS Ucrainene. În același timp, o regiune din estul Nistrului, cunoscută astăzi ca Transnistria, a devenit parte a RSS Moldovenești.
Cele două regiuni, care sunt parte a Ucrainei de astăzi, și unde locuiesc importante comunități de români, sunt deseori obiectul unor declarații revanșarde ale unor politicieni extremiști din România, însă la nivel oficial, nici la Chișinău, nici la București nu s-a pus vreodată problema unor revendicări teritoriale.
Victoria Furtună, fost procuror anti-corupție,a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în octombrie 2024, iar presa de investigație de la Chișinău a identificat legături ascunse ale Victoriei Furtună cu oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova și care promovează interesele Rusiei în politica de la Chișinău.
Verifică sursele:
