Apar tot mai multe indicii că se pregătește o nouă mobilizare, scrie presa independentă rusă. În paralel, se înăsprește și dictatura, care acum are la dispoziție instrumente de Inteligență Artificială pentru a monitoriza și a ține sub control populația. Jurnaliștii mai scriu și despre pepiniera de spioni ruși de la Viena.
Zecile de mii de migranți care au luat cu asalt enclava spaniolă Ceuta au fost manipulați cu dezinformări lansate pe rețele de socializare – dar deocamdată nu e clar de unde au plecat. Mai puțin misterioasă e sursa campaniei de dezinformări care vizează alegerile locale din Germania: e vorba de Rusia.
Rusia nu le mai recunoaște militarilor ucraineni capturați statutul de prizonieri de război și îi trimite în judecată pentru terorism, potrivit presei ucrainene. Aceasta se oprește și asupra unora dintre problemele care afectează mersul războiului – incapacitatea Kievului de a găsi o soluție pentru a lăsa la vatră militarii care au petrecut ani de zile pe front, sau eșecul ratic de a obține fondurile promise de UE pentru că nu se face reformă sau se trimit la Bruxelles contracte incomplete.
Militarii ucraineni care au participat la parada de Ziua Franței, s-au grupat într-o zvastică vie, potrivit unei știri false distribuite pe X. O altă narațiune falsă care circulă online e că UE va monitoriza mesajele europenilor.
Zeci de mii de europeni mor din cauza vremii pentru că Emmanuel Macron și Friedriech Merz nu le cumpără aparate de aer condiționat, scrie presa pro-Kremlin. Aceasta se laudă și cum păcălesc rușii restricțiile impuse sportivilor lor din cauza invadării Ucrainei și, așa cum a obișnuit deja propaganda, acuză Occidentul de ceea ce face regimul Putin – cenzură și atacuri cibernetice.
Schimbarea conducerii armatei, dar și violențele legate de mobilizare arată vulnerabilitățile unui sistem militar expus intervențiilor politice și dependent de inițiativa câtorva comandanți, potrivit presei de la Kiev. Aceasta scrie și despre problemele legate de negocierile de aderare la UE și de strategia economică pentru următorii 15 ani, dar și de reticența refugiaților de a mai reveni în țară.
Campania ucraineană cu drone lasă Crimeea fără combustibil pentru mașini, electricitate și apă curentă, cu magazinele tot mai goale, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum, de frica protestelor, Kremlinul descurajează participarea la alegeri, dar și cum sunt recrutați marinari pentru flota fantomă care violează sancțiunile internaționale.
Presa pro-Kremlin continuă să promoveze narațiunea falsă că Rusia e agresată de Occident (în special Marea Britanie) cu mâna ucrainenilor. Continuă și re-inventarea istoriei: deși Rusia țaristă a fost înfrântă categoric de britanici și aliații lor în războiul din Crimeea în 1umil856, rușii spun acum că Londra a pierdut și i-a pus acum pe ucraineni să bombardeze muzeul din Sevastopol ca să șteargă urmele acelei înfrângeri.
Echipa președintelui Zelenski a început să se gândească la alegeri și posibilii săi competitori – fostul comandant al armatei, Valeri Zalujnîi, și fostul comandant al informațiilor militare, Kirilo Budanov, scrie presa de la Kiev. Aceasta abordează și probleme legate de război, provocările pe care Ucraina va trebui să le depășească după ce acesta va înceta, și tensiunile în relația cu Polonia.
Vladimir Putin refuză să accepte realitățile războiului, care nu merge nici pe departe așa de bine cum spune el, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că în Rusia au reapărut cozile, ca în perioada URSS, iar super-racheta Oreșnik cu care se laudă Putin nu e nici pe departe așa de eficientă cum zice propaganda, iar până acum a fost folosită pentru a distruge șoproane.
Ucraina reușește să exercite presiuni asupra Rusiei atât pe front cât și în adâncimea teritoriului, scrie presa ucraineană, care notează însă că Rusia rămâne o amenințare, mai ales prin bombardamente pe care, fără arme de la Occident, Ucraina nu le poate opri. Jurnaliștii ucraineni analizează și modul în care mașina informațională a Rusiei caută să exploateze tensiunile polonezo – ucrainene.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin citează două din portavocile cele mai cunoscute ale regimului, Maria Zaharova, de la ministerul de Externe, și fostul președinte și premier, Dmitri Medvedev, care reiau vechi narațiuni false despre laboratoare biologice și rusofobia UE și NATO. Și românii au planuri malefice, dar cu Republica Moldova – o spune un „expert” care nu știe nici măcar capitala României.
În anii de după prăbușirea URSS, Rusia a încercat să joace cartea democrației liberale, dar Putin a impus o identitate de imperiu în război, scrie presa rusă independentă. Aceasta arată și cum Rusia pregătește infrastructura pentru un război cu NATO, pe care l-ar putea lansa dacă va câștiga în Ucraina. Este însă un mare „dacă”: cu armata blocată pe front, Moscova mai mizează doar pe distrugerea infrastructurii, dar Ucraina caută un răspuns și la această amenințare.
Din afară, Rusia apare ca un stat autoritar și agresiv, cu pretenții de mare putere dar inept din punct de vedere militar și economic. Presa pro-Kremlin încearcă să convingă că realitatea e altă: Rusia e o super-putere care bagă în sperieți România, NATO și Europa, dar spre norocul acestora e și o mare iubitoare de pace.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ucrainenii și-au dezvoltat arsenalul și lovește mai eficient ținte din interiorul Rusiei, observă presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre misticii conspiraționiști care promovează imperiul rus, dar și cum o companie farmaceutică a fost folosită ca acoperire pentru a testa substanțe folosite în arme chimice.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin ilustrează perfect, săptămâna aceasta, realitatea alternativă pe care propaganda încearcă să o vândă: la fel ca URSS, rușii se luptă cu naziștii (conduși de un evreu), combat colonialismul (invadând alte țări) și se apără de amenințarea NATO (care e o alianță defensivă) și UE (care nici măcar nu e o alianță militară).
Moscovei îi este tot mai greu să ascundă situația de pe front și să găsească oameni dispuși să se înroleze pe bani, deși sumele sunt tot mai mari, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că Putin se teme de veteranii de război, chiar dacă zice că îi vrea în politică, dar și despre operațiunea rusă de influențare a alegerilor din Armenia.
Presa pro-Kremlin laudă puterea de distrugere a noii rachete Sarmat (sau Satan) a Rusiei, iar Duma de Stat dă o lege care permite intervenția armatei pentru a elibera cetățeni ruși arestați în străinătate. Continuă, totodată, promovarea narațiunii că sfârșitul războiului e iminent și europenii se roagă de Putin să-i primească, narațiune ce s-a amplificat pe măsură ce au crescut problemele Rusiei pe front.
O lectură a presei ruse pro-Kremlin ne-ar putea face să ne imaginăm că trăim într-o lume amenințată de naziști ucraineni și apocalipsa nucleară, unde Coreea de Nord e un factor de stabilitate, iar Republica Moldova o putere militară gata să intre în război alături de Ucraina.
Vânătoarea de ruși care se opun războiului din Ucraina l-a făcut pe Vladimir Putin să reînvie o practică ce datează din perioada absolutismului din Franța, scrie presa independentă rusă. Aceasta relatează și cum scade capacitatea Rusiei de a ataca Ucraina cu drone și rachete și de ce China cucerește economic Donbasul ocupat de ruși.
România se militarizează și va fi folosită de NATO drept cap de pod pentru atacarea Rusiei, afirmă ambasadorul rus la București în presa pro-Kremlin. Tot acolo, Veridica a găsit și teza hilară că Rusia are o „experiență milenară” a democrației, pe care Occidentul a discreditat-o. Același Occident pregătește acum înlăturarea unui alt exponent al democrației, premierul ungar Viktor Orban.
Războiul din Orientul Mijlociu îi aduce bani Rusiei, care poate vinde petrol mai mult la prețuri mai mari, însă Ucraina îi strică planurile Moscovei prin atacurile asupra infrastructurii energetice, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că televiziunile de propagandă a lui Putin nu mai conving populația.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Presa pro-Kremlin scrie cât de bine o duce Crimeea după anexare și că nu există cale de revenire a peninsulei în cadrul Ucrainei. Pe de altă parte, e reluată teza că într-o bună zi europenii vor vrea iar gazul rusesc, dar n-o să-l mai primească. În plus, după ce au poluat Nistrul cu bombardamentele lor, rușii râd acum de moldoveni și spun că, oricum, de viză sunt ucrainenii.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Școlile media din Rusia au devenit pepiniere ale propagandei, iar operațiunea e coordonată de la Kremlin, scrie presa independentă rusă. Tot acolo citim cu ce sume e răsplătită fosta șefă a diplomației austriece care l-a avut pe Putin la nuntă, dar și cum sunt păcăliți studenții ruși să plece pe front ca operatori de drone și ajung infanteriști.
Războiul din Iran a generat reacții diverse la Moscova: indignare la nivel oficial, optimism economic, predicții privind iminența unei confruntări globale și temeri privind viitorul regimului Putin. În spațiul public au apărut chiar și critici, venite din zona naționaliștilor radicali, cu privire la reacția prea blândă a Kremlinului, dar și prognoze apocaliptice privind iminența unui război global.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.