Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Aplicaţiile de întâlniri amoroase online le promit celor singuri şansa unei relaţii romantice, poate chiar marea dragoste. Analiştii portalului Euvsdisinfo au constatat că pentru serviciile de informaţii ucrainene şi ruseşti acest gen de platforme înseamnă mai degrabă vulnerabilitate emoţională şi riscul expunerii în faţa inamicului. Odată cu invadarea ilegală pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, linia frontului s-a extins de pe câmpul de luptă în spaţiul digital. Printre alte site-uri şi reţele de socializare, platformele numite de „dating” precum Tinder şi corespondentele sale locale s-au transformat în teren operaţional, folosit pentru recrutarea de surse de informaţii, colectarea de date şi răspândirea de propagandă. Devenite un instrument de manipulare a militarilor ucraineni, site-urile matrimoniale s-au întors nu o dată împotriva forţelor ruse, uneori cu consecinţe grave pe câmpul de luptă. Atractivitatea acestor platforme pentru serviciile de informaţii ostile este lesne de înţeles: utilizatorii îşi împărtăşesc în mod voluntar date personale, temele de interes şi localizarea pentru a fi găsiţi de potenţialii parteneri.
La începutul acestui an, Ministerul Apărării din Ucraina a publicat îndrumări oficiale pentru a preveni populaţia şi a contracara modul de operare al recrutorilor ruşi. Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a identificat două abordări recurente: contacte false care se pretind oficiali anticorupţie sau ofiţeri ai instituţiilor de forţă ucrainene şi profiluri feminine fictive pe site-urile de dating. În ambele cazuri aceştia iniţiază contactul online şi colectează datele personale, înainte de a constrânge prin şantaj ţintele vizate să acţioneze potrivit intereselor Rusiei. Acelaşi mod de operare a fost identificat şi în alte ţări europene. În Germania, Serviciul de Contrainformaţii Militare a confirmat că agenţii ruşi au folosit aplicaţia Tinder împotriva unor politicieni şi personal al armatei pentru a-i recruta ca surse de informaţii.
Cazurile descoperite şi documentate sunt şocante prin diversitate şi raza de acoperire operaţională. În iulie anul trecut, SBU a reţinut o ucraineancă de 49 de ani care fusese recrutată de ruşi prin intermediul unui site de matrimoniale. Femeia primise instrucţiuni să arunce în aer un hotel. Potrivit presei locale, plasase un dispozitiv exploziv improvizat într-una din camere şi instalase un aparat de filmat miniatural pentru a înregistra deflagraţia pe care agenţii ruşi urmau să o iniţieze de la distanţă. În noiembrie, un şomer de 42 de ani din oraşul Nikopol a fost arestat după ce s-a descoperit că fusese recrutat de serviciul rus FSB printr-un site matrimonial. El adunase în secret informaţii despre poziţiile de apărare ale armatei ucrainene pentru a direcţiona loviturile de artilerie ale ruşilor. În ianuarie acest an, un tânăr de 22 de ani a fost reţinut pentru tentativă de incendiere a unui oficiu poştal, după ce a fost contactat şi recrutat prin intermediul unei platforme de dating. Intermediarul său rus, care se prezentase drept ofiţer de poliţie ucrainean, îi ceruse să transmită în direct îndeplinirea misiunii. Toate aceste cazuri sugerează un mod de acţiune care exclude aleatoriul şi improvizaţia. Serviciile de informaţii ruseşti par să folosească site-urile de întâlniri intime ca instrument de recrutare, în special pentru identificarea persoanelor izolate, vulnerabile financiar, uşor şantajabile sau fragile când sunt supuse la presiuni. Aplicaţiile devin astfel un mecanism de filtrare a subiecţilor-ţintă.
Ucraina nu a rămas pasivă la acest gen de acţiuni. Agenţii şi civilii ucraineni au folosit la rândul lor platformele de dating împotriva militarilor ruşi, speculând aceleaşi slăbiciuni: singurătatea, indiferenţa şi dorinţa de a impresiona necunoscuţii în mediul online.
Un caz documentat este cel al unei ucrainence care şi-a creat mai multe profiluri pe Tinder, localizate în apropierea frontierei ruso-ucrainene. Ea a reuşit să contacteze peste 70 de soldaţi ruşi, care şi-au dezvăluit poziţiile în timpul conversaţiilor. Informaţiile astfel obţinute au fost transmise apoi serviciilor ucrainene care le-au folosit pentru coordonarea propriilor acţiuni militare. Într-un alt caz, o tânără ucraineancă de 18 ani, strămutată din regiunea Herson, a urmărit poziţiile ocupanţilor ruşi folosindu-se de „Leo” – un robot de dating al reţelei Telegram. Tânăra a reuşit să convingă un soldat rus să-i împărtăşească informaţii sensibile, inclusiv localizarea unităţii militare din care făcea parte. O echipă de hackeri ucraineni a mers chiar mai departe. Folosind profiluri feminine false, ei i-au convins pe soldaţii ruşi să distribuie fotografii care au ajutat la identificarea unei baze militare a armatei ruse din apropierea oraşului ocupat Mariupol. Ulterior, baza a fost distrusă de forţele armate ucrainene. Moscova şi-a învăţat lecţia. În timpul incursiunii surpriză a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, întreprinsă în august 2024, ministerul rus de Interne a emis un avertisment oficial pentru militarii, poliţiştii şi locuitorii din zona de frontieră, instruindu-i să nu mai utilizeze serviciile de întâlniri online.
Ameninţarea acestui gen de aplicaţii nu se limitează însă doar la acţiuni de spionaj şi sabotaj. Ele pot servi şi ca puncte de intrare pentru operaţiuni de compromitere, unde un schimb privat de mesaje – real sau fabricat – este transformat într-un scandal public. În 2018, un cont fals de Tinder a fost folosit în Ucraina pentru a pune la cale o campanie de denigrare împotriva unui înalt oficial al poliţiei, acuzat de hărţuire şi ameninţări. Au fost publicate capturi de ecran contrafăcute ale unei presupuse conversaţii online, care au provocat un val de indignare şi au adâncit neîncrederea publicului în poliţia ucraineană. Ulterior, procurorii ucraineni au identificat mai multe persoane implicate într-o operaţiune mai amplă. Femeia care lansase acuzaţiile şi le-a retras, mărturisind că a fost silită să participe la înscenare. Cazul a arătat cât de uşor poate fi folosit ca armă conţinutul de pe aplicaţiile de dating. Un profil fals creează momeala, capturile de ecran fabricate devin aşa-zise „dovezi”, reţelele de socializare alimentează indignarea publică, iar mediatizarea prin presă poate transforma acuzaţia neîntemeiată într-o ştire naţională.
Concluziile sunt neliniştitoare. Site-urile matrimoniale pot părea o problemă improbabilă de securitate naţională, dar pot funcţiona cu uşurin ţă ca instrumente pentru colectarea de informaţii, recrutare, şantaj, sabotaj şi influenţă. Exploatarea lor în astfel de scopuri a fost documentată în diferite ţări, pe diverse platforme şi categorii ţintă. Motivul este simplu. Datele personale pe care utilizatorii le distribuie pe aceste platforme pot deveni materie primă pentru operaţiuni ostile. Pentru ca o astfel de operaţiune să aibă succes nu este nevoie de divulgarea unui document clasificat. Sunt suficiente o localizare, menţionarea unui loc de muncă, o fotografie banală, un moment de singurătate sau dorinţa de afecţiune şi speranţa unei relaţii stabile. Pericolul nu constă în aplicaţia de dating în sine, ci în ceea ce actorii ostili pot face cu informaţiile, încrederea şi vulnerabilitatea pe care acest gen de aplicaţii sunt concepute să le producă.
