Militarii ucraineni care au participat la parada de Ziua Franței, s-au grupat într-o zvastică vie, potrivit unei știri false distribuite pe X. O altă narațiune falsă care circulă online e că UE va monitoriza mesajele europenilor.
Uniunea Europeană şi confidenţialitatea corespondenţei online
Propunerea Comisiei Uniunii Europene privind reintroducerea unei măsuri care exceptează unele platforme online de la regulile stricte de confidențialitate, astfel încât acestea să poată identifica, raporta și elimina în mod voluntar materialele care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor, a fost descrisă pe rețelele de socializare ca o legislație care ar da undă verde blocului comunitar pentru a scana conversațiile oamenilor. O postare în reţeaua X pretinde că „UE va începe să monitorizeze conversaţiile private ale oamenilor”, făcând referire la votul din 9 iulie al Parlamentului European privind reinstituirea regulilor provizorii care au expirat în aprilie.
Afirmaţia este însă înşelătoare şi ignoră contextul. Regulamentul propus prevede că furnizorii de servicii de webmail şi mesagerie online – şi nu instituţiile UE – pot utiliza pe platformele lor tehnologii specifice pentru a detecta materialele care conţin abuzuri sexuale asupra copiilor. Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a declarat că modificarea normelor nu va permite în niciun caz instituţiilor sau autorităţilor UE să scaneze comunicaţiile private. În votul din 9 iulie, parlamentarii europeni au mai susţinut şi amendamente care exclud din regulamentul reinstituit criptarea end-to-end a comunicărilor din platformele de mesagerie precum Telegram şi WhatsApp. Criptarea end-to-end (E2EE) este o metodă de comunicare sigură prin care datele sunt criptate pe dispozitivul expeditorului și pot fi decriptate exclusiv de către destinatarul final. În acest proces, mesajele rămân complet ilizibile în timp ce călătoresc prin rețea, neputând fi interceptate sau citite de către furnizorii de servicii de internet, hackeri sau chiar platforma de mesagerie folosită. Adepţii derogării care ar permite platformelor de mesagerie să scaneze comunicaţiile digitale private pentru depistarea conţinutui ilegal susţin că instrumentele digitale automatizate sunt necesare pentru a asigura protecţia online a copiilor. De partea cealaltă, partizanii protejării vieții private și experții în securitate avertizează că măsurile ar putea legaliza în mod eficient supravegherea în masă. Consiliul UE, format din miniștri ai guvernelor statelor membre, are la dispoziție trei luni pentru a aproba sau respinge noile reguli.
Falsuri anti-ucrainene pe Champs Elysées
Invitarea unei delegaţii compuse din 25 de soldaţi ucraineni la tradiţionala paradă din 14 iulie a fost întâmpinată cu căldură de publicul parizian. Cu toate acestea, prezența militarilor ucraineni la ceremonie a devenit ținta dezinformărilor pe rețelele de socializare. Într-un mesaj vizualizat de aproape 100.000 de utilizatori în reţeaua X, Yves Pozzo di Borgo, fost senator de Paris şi unul dintre cei mai activi membri ai Asociaţiei Dialogul Franco-Rus, a publicat o fotografie cu un automobil Rolls Royce făcută la Paris, dar fără să precizeze locaţia. El a pretins că maşina de lux aparţine „prietenilor lui Zelenski” şi că ar fi fost cumpărată din ajutorul financiar francez acordat Ucrainei. Totuși, nimic din fotografie nu dovedește că mașina ar fi deținută de cineva apropiat președintelui ucrainean sau că ar avea vreo legătură cu Ucraina. Dimpotrivă, plăcuța de înmatriculare a mașinii are indicativul „UK” și Union Jack, steagul Regatului Unit, în stânga, ceea ce probează că este un vehicul înmatriculat în 2022 în Regatul Unit, la Londra, și nu în Ucraina.
O altă mistificare, şi mai grosolană, se referă chiar la momentul paradei. Un utilizator pro-rus a postat pe X o presupusă fotografie surprinsă pe Champs-Élysées, vizualizată de peste 50.000 de ori și distribuită de numeroși utilizatori. În fotografie apar mlitarii ucraineni mărșăluind în formaţie sub forma unei svastici. Portretizarea ucrainenilor în ansamblu ca simpatizanți naziști este o acuzație formulată în mod regulat de Kremlin și de utilizatorii de internet pro-ruși. Evident, fotografia este falsă, iar mai multe defecte trădează folosirea instrumentelor Inteligenţei Artificiale. În dreapta, un polițist apare fără cap, iar în dreapta jos, o bucată de material albastru pare să plutească. În plus, o mână care ține un drapel alb-roșu arată ca şi cum ar fi complet topită.
În ceea ce priveşte sursa acestei imagini contrafăcute, fotografia poartă filigranul „Angry Drôme resident” (Locuitor furios din Drôme). Semnătura grafică aparține unui cont ale cărui postări par să conțină exclusiv imagini generate artificial, folosite ca satiră politică, fie împotriva preşedintelui Emmanuel Macron, fie pentru a promova poziții pro-ruse. Într-un comentariu ulterior postării, autorul recunoaşte că imaginea este de fapt „o ilustraţie”, dar consideră că ar fi vorba de „un detaliu neglijabil”. În ciuda menţiunii, mulţi utilizatori au interpretat fotografia literal. Parada de Ziua Franţei de la Paris a fost obiectul mai multor dezinformări răspândite încă din luna iunie care sugerau în mod fals că evenimentul va fi deturnat în beneficiul exclusiv al Ucrainei şi al Uniunii Europene.
Imagini „istorice” generate de Inteligenţa Artificială
În timp ce ecranizări ale unor scrieri clasice precum „Odiseea” stârnesc critici aprige privind lipsa de acurateţe istorică şi culturală, Inteligenţa Artificială este tot mai des utilizată pentru a crea imagini „istorice”. Multe astfel de videoclipuri devenite virale care pretind că prezintă trecutul estompează linia dintre fapte reale și divertisment. Ele pot fi identificate punându-ne o întrebare elementară: putea fi realizat videoclipul în acea epocă? De pildă, un clip care pretinde că redă viaţa de zi cu zi din oraşul Pompeii poate fi discreditat doar pe această bază, fără să mai vorbim despre prezenţa câtorva semne clare ale intervenţiei Inteligenței Artificiale: oamenii se mișcă asemenea zombilor, iar aspectul femeii din prim plan pare mult mai modern decât ceea ce știm despre Roma antică.
Pe de altă parte, experții avertizează că, de vreme ce Inteligența Artificială este antrenată pe baza datelor existente, va tinde să reproducă în primul rând prejudecățile noastre, adică tiparele, clișeele și stereotipurile cu care a fost descris până acum trecutul la care se raportează. Altfel spus, va crea imagini ale așteptărilor noastre, adică nu o fereastră către trecut, ci o oglindă a prezentului nostru.
Este cazul unui videoclip încărcat pe YouTube cu pretenţia că surprinde arborarea steagului american pe insula japoneză Iwo Jima în cel de-Al Doilea Război Mondial. Succesiunea imaginilor dă mai degrabă senzaţia vizionării unui film de la Hollywood decât a unui documentar autentic. Camera se apropie de un grup de soldaţi strâns agăţaţi de lancea unui drapel, privind în depărtare. Soldatul din fundal are o atitudine nefirească. Filigranul confirmă că videoclipul a fost produs cu d Veo, un instrument de Inteligenţă Artificială Generativă. Clipul se bazează pe o fotografie emblematică realizată în februarie 1945 pentru Associated Press de John Rosenthal. Nu există niciun fel de înregistrări video ale acestui moment special. Contul care încărcat videoclipul, intitulat „@The USAStoryWorld”, promite să ofere „povești patriotice” și „conținut educațional și distractiv care aduce la viață povestea Americii”. De altfel, la aceeaşi adresă sunt disponibile mai multe videoclipuri similare generate de inteligența artificială.
Un alt videoclip, distribuit de un utilizator în reţeaua X, prezintă presupuse imagini înregistrate de camerele de supraveghere ale centralei atomice de la Cernobâl în timpul dezastrului din 1986. Şi acesta este generat de Inteligenţa Artificială. Dacă falsul pe care s-a bazat clipul cu steagul de la Iwo Jima este o fotografie reală, nu există niciun fel de imagini autentice din momentul catastrofei de la Cernobâl. Astfel de creații ale inteligenței artificiale ridică problema responsabilității. Spre deosebire de utilizarea scenelor fictive în documentare, unde un regizor sau o echipă de producție decide cum să prezinte trecutul, inteligența artificială extrage date din seturi mari de date fără a înțelege contextul istoric.
