Kremlinul își promovează ideologia și războiul prin centre culturale deschise în alte țări, scrie presa independentă rusă, care notează, pe de altă parte, eforturile de a impune așa-numita „lume rusă” într-un stat UE – Letonia. Jurnaliștii acordă atenție și alegerilor legislative care au loc luna aceasta – și se întreabă dacă mai are rost să meargă oamenii la vot, când rezultatul se știe deja.
KASPAROVRU: „Casa RuZZă” ca diversiune
Directorul Rossotrudnicestvo Igor Ceaika a dispus deschiderea a 11 noi centre de „Casa Rusă” în Armenia, Kenia, Republica Democratică Congo, Madagascar, Mali, Sao Tome și Principe, Senegal, Sierra-Leone, Thailanda și Togo. Anterior, astfel de „centre”, în număr de 25, reprezentau un fel de rețea de influență în 22 de state. Germania l-a închis între timp pe cel din Berlin. Acum, ca un fel de răspuns la închiderea acestuia, numărul lor va crește, practic, cu 50%.[…]
Statul-Z, care promovează în mod agresiv „lumea rusă”, plină de sânge, cu „valori” precum SVO (operațiunea militară specială) și represiunile, nicidecum nu promovează „înțelepciunea, binele și valorile perene”, ci își caută aliați și construiește „coloane a cincea” în vederea expansiunii. Astfel de „Case ruse” au fost precedate de centrele culturale sovietice, alături de Casele sovietice de știință și cultură. Începând din 1925 au existat astfel de organizații, care au luat amploare în anii 1970-80, cu numele de Casa științei și culturii sovietice. Această linie de influență presupunea nu doar propagarea sovietismului, ci și racolarea sub acoperire efectuată de serviciile speciale bolșevice. Toate aceste acțiuni erau în albia politicii URSS, subordonată într-un final conducerii PCUS. Actualii imperialiști doar au adaptat vechile metode obiectivelor și scopurilor actuale. Aceste obiective și scopuri, ca și pe vremea Uniunii Sovietice, constituie o amenințare pentru întreaga lume: răspândindu-se, educându-și susținători, racolând, pentru ca la momentul potrivit să-și joace rolul criminal în lupta cu ideile umaniste și democratice – acesta este spectrul adevăratelor acțiuni ale „Caselor Ruse”. În prezent, în momentul unei noi escaladări a tensiunilor internaționale, orice astfel de acțiuni înseamnă sabotaj ascuns, întrucât orice pas face parte din planul de agresiune al imperiului. Atât timp cât acest lucru nu va fi conștientizat, cât statele vor permite accesul agenților „Caselor Ruse”, junta rusă va tot mai sigură de acțiunile, SVO-urile, dreptatea și forțele sale.
THE INSIDER: Cine de la Kremlin supraveghează alegerile din Letonia, spionează sub acoperirea ambasadei din Riga și promovează „Lumea rusă”
Pe 3 octombrie, în Letonia vor avea loc alegeri în Seim (parlamentul națioanl). La campanie participă 14 partide politice, [iar] aproximativ o treime dintre candidați consideră limba rusă drept maternă. Unii au studiat în instituții de învățământ rusești, alții vizitează des Rusia. Campania electorală este atent urmărită de Administrația prezidențială din Federația Rusă. Propagandiștii pro-Kremlin răspândesc diverse fake-uri pentru a influența alegătorii letoni. The Insider a aflat cine sunt persoanele din Ambasadă și din Administrația prezidențială care supraveghează o rețea de agenți în Letonia și gestionează interferențele în alegeri.
Responsabilul pentru Letonia, Estonia și Lituania din cadrul Administrației prezidențiale ruse ar fi Vladimir Balobaev, 38 de ani, originar din Kaliningrad. În 2015, acesta a fost director al Centrului analitic-informațional baltic, prin care erau finanțate așa-numiții jurnaliști independenți din Țările Baltice. […] În 2016, Balobaev a devenit director adjunct al Centrului de cercetări est-europene de la Universitatea Kant din Kaliningrad. Acolo a publicat lucrarea „Transformarea sistemului politic din Polonia”. În 2019, el s-a mutat la Moscova, la lucru în Administrația prezidențială. În scurt timp a devenit șeful Departamentului pentru interacțiunea cu instituțiile societății civile al Oficiului pentru relații internaționale și culturale cu străinătatea. Pe atunci, departamentul baltic al oficiului „pentru cultură” era condus de Evghenii Umerenkov, cu epoleți de colonel SVR (serviciul de informații externe). În anii 1990, în calitate de jurnalist al Komsomolskaia Pravda, acesta spiona în SUA și Mexic, apoi a fost transferat în regiunea baltică. […]
În august 2025, după un șir de scandaluri de spionaj, Putin a desființat „oficiul pentru cultură” și a creat o nouă Direcție pentru parteneriat strategic și cooperare. În noua Direcție, Balobaev supraveghează departamentul 3 european din cadrul MAE, Rossotrudnicestvo, Consiliul rus pentru relații internaționale, Fondul pentru susținere și apărare a drepturilor conaționalilor care locuiesc în străinătate, fondul „Ruskii Mir”, portalul de știri Baltnews și o echipă întreagă de propagandiști pro-Kremlin. […]
În 2023, din cauza agresiunii împotriva Ucrainei, Letonia a redus nivelul relațiilor diplomatice cu Rusia și numărul angajaților cu 60%. Ambasadorii au fost înlocuiți cu însărcinați cu afaceri ad interim. […] Însă alegerile pentru Seim sunt urmărite foarte atent de șeful SVR în Riga, primul secretar al Ambasadei, Igor Sorokopud, de 43 de ani. […] Principalul interes operativ al acestuia este cooperarea Letoniei cu NATO, ajutorul militar pentru Ucraina, persoanele care au legături cu conducerea țării, Ministerul Apărării, MAE și alte centre de decizie. Baza aparatului agenturii SVR în Letonia constă din foști militari sovietici, pe de o parte, și vorbitorii de limbă rusă influențați de propaganda Kremlinului și nemulțumiți de situația lor economică, de cealaltă. […]
Lumea Rusă din Letonia. După agresiunea împotriva Ucrainei, susținătorii „lumii ruse” în Letonia s-au făcut mai puțini, unii s-au ascuns. Moscova mizează în continuare pe partidul „Uniunea rusă din Letonia”, în pofida unui scandal de spionaj de rezonanță, în care a fost implicată fosta deputată în Parlamentul European din partea Letoniei, Tatiana Jdanok, care a colaborat mulți ani cu serviciile speciale ruse. […] În 2024, pe fundalul scandalului, aceasta a plecat de la conducerea partidului. „Uniunea rusă din Letonia” este condusă acum de copreședinții, Andrei Pagor și Evghenii Osipov. Pagor a lucrat anterior în poliție, fiind concediat din cauza unor suspiciuni de luare de mită de la traficanții de droguri. În alegerile pentru Seim, Pagor va participa împreună cu blocul „Puterea suverană – Tinerii letoni”. Celălalt copreședinte, Osipov, a înființat în anii 1990 filiala letonă a organizației neonaziste Uniunea Națională Rusă. […] Din consiliul formațiunii face parte soția acestuia, Elena Osipova, care conduce „Comunitatea rusă” din Liepaja. În 2023, aceasta a candidat împreună cu Jdanok la alegerile europarlamentare, însă nu a trecut în PE. […] La alegerile pentru Seim, pe lângă fostul polițist Pagor, din partea blocului „Puterea suverană – Tinerii letoni”, s-a înregistrat și asistenta lui Jdanok – Anna Bondere. Aceasta se prezintă drept apărătoare a limbii ruse și luptătoare împotriva neonazismului. Ea participă la toate acțiunile „Uniunii ruse din Letonia” și este citată cu regularitate de site-ul propagandistic al fondului „Ruskii Mir”, înființat prin decretul lui Putin. […]
VERSTKA: În Rusia, în curând vor avea loc alegeri – mai are sens participarea?
În perioada 18-20 septembrie, în Rusia vor avea loc alegerile pentru Duma de stat. În același timp, în 39 de regiuni vor fi alese adunările legislative, în opt – guvernatorii, și în alte câteva zeci de regiuni vor fi aleși deputații locali. Odată cu excluderea din cursă a partidului anti-război „Iabloko”, a dispărut principala intrigă a campaniei. În regiuni, experții observă cea mai redusă competiție din ultimii ani – chiar și la nivel formal. Fapt observat inclusiv de partide, care au cheltuit în campanie mai puțini bani decât în toți anii precedenți, iar consultanții politici ai acestora se plâng direct de un cadru pentru agitație restrâns – din cauza cenzurii. Pe acest fundal, opoziția din nou discută nu pentru cine să-și dea votul alegătorii, ci dacă mai are sens să participe la alegeri. […]
Partidul de la putere are o misiune ușoară, deoarece cea mai mare parte dintre cetățeni nu percep alegerile din septembrie ca pe un eveniment politic. Datele Levada-Centru arată că 66% din respondenți nici nu știau că în acest an au loc alegeri. O sursă din cadrul Administrației Prezidențiale a afirmat pentru Verstka că „ a fost evidentă” necesitatea de a reduce interesul pentru alegerile din acest an, pe fundalul problemelor legate de război și penuria de benzină. Acest lucru se vede clar când e vorba de campania electorală. Dezbaterile televizate au început pe 31 august, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegeri. La postul TV Pervîi ele sunt difuzate în orele matinale în zilele de lucru. […]
În ceea ce privește posibilele rezultate ale alegerilor, în pofida ratingului în scădere, partidul de guvernare rămâne lider oficial. Potrivit datelor Fondului opiniei publice din 21-23 august, pentru „Rusia Unită” ar vota 32%. […] 16% dintre respondenți au declarat că nu vor merge la alegeri, în realitate aceștia ar constitui circa 50%, cel puțin acesta este nivelul de prezență la vot indicat de statisticile pentru alegerile din Dumă. În același timp, „Rusia Unită” dispune de resursa administrativă – bugetarii dependenți de autorități, care în mod tradițional sunt impuși să dea socoteală că au votat „corect”. […] Din 2026, în Rusia a fost eliminat pragul de prezență la vot: astfel, alegerile vor fi validate chiar dacă va fi prezent un singur alegător. [...]
