Vladimir Putin se încăpățânează să vadă situația de pe front și din Rusia într-o lumină favorabilă deși, în realitate, situația este mult mai complicată, scrie presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că în Rusia au reapărut cozi, ca în perioada URSS, iar super-racheta Oreșnik cu care se laudă Putin nu e nici pe departe așa de eficientă cum zice propaganda, iar până acum a fost folosită pentru a distruge șoproane.
AGENTS: Criza carburanților a readus în Rusia deficitul ca pe vremea URSS – cu cozi, cartele, „rații speciale” și pedepsirea speculanților.
În 35 de ani de la prăbușirea URSS, Rusia a mai trecut prin situații de penurie de unele mărfuri, însă, niciodată în istoria post-sovietică nu s-a ajuns la situația din ultimele două săptămâni. Este vorba de o criză care a cuprins întreaga țară, asemenea celei existente pe timpul URSS, cu cartele, ore întregi de stat la coadă, „rații speciale” pentru funcționari și pedepsirea speculanților.
Criza carburanților, care a început în Crimeea, la sfârșitul lunii mai, apoi s-a extins în alte teritorii anexate, apoi în toată Rusia, a dus pentru prima dată la stoparea vânzării la liber a benzinei în interiorul Rusiei. Vineri dimineața, autoritățile din Novorossiisk au informat locuitorii orașului că alimentarea cu combustibil se va face doar pe cartele. Acestea sunt eliberate doar întreprinderilor individuale și persoanelor juridice pentru alimentarea mașinilor de serviciu. Ulterior, însă, autoritățile au reluat vânzarea carburanților fără cartele. În Ținutul Transbaikal, autoritățile au introdus coduri QR pentru cumpărarea carburanților, la fel ca mai devreme în Sevastopol. În districtul Nijneilimsk, regiunea Irkutsk, comercializarea carburanților a fost limitată la doar două zile pe săptămână. Șeful districtului, Pavel Berezovski, a anunțat că persoanele fizice vor putea cumpăra combustibili în zilele de luni și joi, între 12 și 22. În Crimeea, unde a început criza, benzina este accesibilă doar pentru autospeciale. În Sevastopol, la majoritatea stațiilor de alimentare benzina este vândută doar pe bază de cod QR.
De câteva săptămâni, în întreaga Rusie, la benzinării se formează cozi. Șoferii publică înregistrări video în care povestesc că sunt mereu în căutare de stații la care să se poată alimenta. Unele regiuni suferă de criză într-o măsură mai mare decât altele. În localitatea Atamanovka, din Ținutul Transbaikal, coada la benzinărie, miercuri, a fost de 4 kilometri. În Cita, șoferii și-au așteptat joi rândul mai mult de 24 de ore. Unul dintre aceștia a relatat că a stat peste 36 de ore la o benzinărie din acest oraș. Vineri cozile au ajuns să dureze 60 de ore, însă puteau fi procurați cel mult 30 de litri (de vineri – 60 de litri). În Irkutsk, localnicii spuneau că stau la coadă pentru benzină până la 18 ore. În unele benzinării, ordinea publică este supravegheată de poliție, voluntari, cazaci, membrii „Comunității Ruse” și foști participanți la războiul din Ucraina. O parte din benzinării se închid, în primul rând cele independente. […]
Rupt de realitate. De ce Vladimir Putin evaluează tot mai puțin adecvat situația și insistă tot mai mult în această direcție?
RE:RUSSIA comentează că felul în care Vladimir Putin percepe situația în Rusia și pe câmpul de luptă din Ucraina se îndepărtează tot mai tare și mai izbitor de realitate și de felul în care văd cetățenii și elita rusă aceste probleme. Putin continuă să insiste că armata rusă avansează pe toate direcțiile, iar pagubele provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse sunt minore și vor fi rapid remediate.
De fapt, armata rusă nu câștigă pe teren: o analiză critică a modului în care Putin descrie situația de pe front denotă o manipulare conștientă. Pentru a demonstra succesele trupelor ruse, acesta folosește aceleași afirmații la care recurgea acum șase-șapte luni, încercând să creeze o imagine hiperbolizată a reușitei ofensivei ruse de la sfârșitul anului 2025. Însă nici astăzi, la distanță de jumătate de an, aceste declarații nu corespund realității. Dimpotrivă, ritmul ofensivei ruse din mai-iunie este cel mai prost din 2023 încoace, și aceasta denotă o criză sistemică a modelului de război purtat de Rusia împotriva Kievului din ultimii doi ani și jumătate.
Întâlnirea lui Putin cu „participanții la acțiunile de luptă”, în luna iunie, a demonstrat încă o divergență. În timp ce Putin susținea că unitățile de asalt ale infanteriei reprezintă elementul-cheie al campaniei militare și pot atinge rezultatele necesare, reprezentanții acestor unități au încercat să-i transmită mesajul că Ucraina a depășit tehnologic capacitățile armatei ruse, prin metoda războiului cu drone, iar principiul introducerii centralizate a inovărilor în armata rusă nu este eficient și adâncește decalajul. […]
În timp ce narațiunile lui Putin privind succesele armatei ruse par o manipulare conștientă, contând pe faptul că publicul nu ține minte declarațiile sale de acum jumătate de an, celelalte raționamente privind mersul războiului și metodele de atingere a rezultatelor dorite sugerează o inadecvare reală a concepțiilor sale referitoare la importanța factorilor care determină dinamica acțiunilor de luptă la etapa actuală. […]
Astfel, imaginea falsă a succeselor „terestre” ale armatei ruse din discursul lui Putin nu este una arbitrară, ci are rolul de a susține un întreg univers de idei familiare și confortabile despre război și legate de acestea, de principii de guvernare și decizionale. Conform acestei viziuni, soarta campaniei militare depinde în primul rând de avansarea grupurilor de asalt și este asigurată printr-o cantitate suficientă de forță umană consumată, atacurile asupra infrastructurii pot fi atenuate apelând la subvenții suplimentare și rezerve, precum și prin interzicerea publicării datelor privind costurile și volumele producției resurselor insuficiente, în timp ce inovațiile și dotările armatei trebuie să se facă centralizat și să rămână monopol al statului. Acest sistem de idei diferă însă categoric de felul în care s-a transformat războiul datorită noilor tehnologii. În noul context, accentul se pune pe dominația cerului cu drone, ce permite distrugerea logisticii și a infrastructurii inamicului, reduce și blochează ofensiva terestră și avantajul de forță umană, iar implementarea inovațiilor trebuie să se bazeze pe principiul „de jos în sus”, în care cererea în regim de reacție rapidă corectează oferta.
THE INSIDER: Racheta din clasa „sol-șopron”. Cum s-a transformat „Oreșnik” dintr-o armă groaznică într-un simbol al devalorizării amenințărilor ruse.
Vladimir Putin a povestit la Forumul economic de la Petersburg că al treilea atac cu rachete Oreșnik a fost un test și s-a reușit distrugerea unui „șopron”. Astfel, conform declarațiilor lui Putin, într-un an și jumătate, Oreșnik s-a transformat dintr-o „armă-minune”, proiectată ca amenințare și instrument de presiune asupra aliaților occidentali ai Ucrainei, într-o „amenințare a șoproanelor”, nepregătită pentru utilizarea deplină în luptă. Potrivit datelor furnizate după lansare, complexul de rachete are într-adevăr defecte tehnice care împiedică folosirea acestuia în configurație nenucleară, iar atacurile demonstrative în formatul actual își pierd „efectul psihologic” chiar și pentru publicul intern. Vladimir Putin a spus la Forumul economic de la Petersburg că lansarea rachetei Oreșnik, în timpul atacului masiv asupra Ucrainei din 24 mai 2026, a fost în scop de testare și a nimerit un „șopron”. El a spus că au fost lansate două rachete – asupra orașului Bila Țerkva și asupra unui „perimetru al principalei zone fortificate” din DNR. „De fapt, pe teritoriul Ucrainei, nu a existat nicio utilizare în luptă, în sensul deplin al cuvântului, al rachetei Oreșnik, iar ultima – a fost cu totul ... Să vă spun un mare secret de stat: am lovit acolo unde ne-a fost mai comod să vedem rezultatele. Este vorba de atacul de la Bila Țerkva și cu atât mai mult cel din perimetrul fortificat din DNR. Ulterior acolo au zburat dronele noastre, la acel șopron care a fost lovit, și au inspectat milimetru cu milimetru cum s-au dispersat focoasele. Pentru noi este important să vedem cum putem folosi în mod deplin Oreșnik asupra țintelor stabilite, inclusiv în orașe”. […] Atacul cu Oreșnik asupra orașului Bila Țerkva, aproximativ la 80 de kilometri de Kiev, a stârnit într-adevăr discuții printre experți privind ținta acestuia, întrucât acolo nu există niciun obiectiv militar important, în afară de un aerodrom al aviației de transport. S-au înregistrat pagube la o cooperativă de garaje, fiind incendiate trei garaje. Potrivit Procuraturii regiunii Kiev, a fost afectată și clădirea unei întreprinderi. Probabil că Vladimir Putin a numit „șopron” una dintre aceste ținte. […]
Ce efect militar a avut utilizarea rachetei Oreșnik. Până nu demult, însuși Putin și Ministerul Apărării rus relatau despre caracteristicile extraordinare ale Oreșnikului și atingerea tuturor țintelor militare stabilite. După primul atac asupra unei întreprinderi din Dnepro, Putin spunea că au fost utilizate „elemente cinetice de distrugere”, înfierbântate până la „temperatura de pe suprafața Soarelui”. […] Potrivit lui Putin, rezultatele utilizării Oreșnik sunt la fel ca și „utilizarea armei nucleare” – distrugerea exactă a țintelor, însă fără contaminarea radioactivă a teritoriului.
[…] Declarațiile privind caracteristicile Oreșnikului nu corespund realității iar utilizarea rachetei în configurație nenucleară nu are niciun sens din punct de vedere militar din cauza prețului prea mare și preciziei scăzute. În toate cazurile de atac nu există nicio dovadă privind pagube masive sau urme de „putere colosală”. […] Efectul cinetic al sistemului Oreșnik corespunde atacului unei drone de tip Shahed. Nu are nicio relevanță „testarea” unei arme din clasa Oreșnik pe teritoriul inamic, este mult mai eficient să faci aceasta pe propriile poligoane. […]
Efectul politic al atacurilor cu Oreșnik. Lansarea rachetelor purtătoare de arme nucleare fără încărcătură de luptă are sens doar ca semnal că Moscova este gata să escaladeze situația și ca avertisment, demonstrând capacitățile acestei arme fără a depăși limitele politice în ceea ce privește consecințele utilizării acesteia în configurația completă de luptă. […] Potrivit unor experți, Oreșnik are rol de „armă psihologică” fără o valoare operațională reală din punct de vedere al raportului cost, capacitate de atac și precizie. […]
