Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Victoria la limită a Mişcării pentru Libertate a premierului Robert Golob în alegerile parlamentare desfăşurate în 22 martie în Slovenia a fost primită cu uşurare de pro-europenii sloveni, cu atât mai mult cu cât sondajele premergătoare votului indicau ca favorit Partidul Democrat, formaţiune populistă de dreapta condusă de ultraconservatorul Janez Janša.
Ultimele zile ale campaniei electorale au fost marcate de acuzaţii de ingerinţă străină în alegeri. Scandalul a izbucnit cu zece zile înaintea scrutinului, după publicarea pe un site-fantomă în limba engleză – care nu menţionează proprietari, editori sau date de contact – a mai multor videoclipuri înregistrate pe ascuns cu personalităţi slovene proeminente discutând despre corupţie, lobby ilegal şi utilizarea abuzivă a fondurilor statului.
La scurt timp, Agenţia slovenă de Informaţii şi Securitate (SISA) a acuzat compania israeliană Black Cube de divulgarea de înregistrări menite să submineze guvernul Golob în contextul alegerilor. SISA, care a consemnat în ultimele şase luni patru vizite ale spionilor israelieni la Liubliana, susţine că a identificat aceleaşi metode de operare consacrate pe care Black Cube le-a folosit şi în alte ţări. Acestea presupun recrutarea unor persoane prin utilizarea profilurilor false, cel mai adesea pe LinkedIn, colectarea de informații prin intermediul unor agenți care folosesc identități false și aparențe modificate și organizarea de întâlniri față în față în locuri publice, hoteluri și restaurante din străinătate. Odată ce obiectivul a fost atins, site-urile web ale companiilor fictive sunt șterse, iar canalele de comunicare sunt sistate. O altă caracteristică este faptul că, la cererea clientului, conținutul manipulat este publicat la o oră prestabilită, în acest caz chiar înaintea alegerilor.
Potrivit autorităţilor slovene, agenţii companiei Black Cube – fondată de foşti membri ai armatei israeliene – au aterizat în decembrie anul trecut la Liubliana cu un avion privat, în care se aflau Dan Zorella, preşedintele companiei, Giora Eiland, fost șef al Consiliului Național de Securitate al Israelului și alți doi bărbați neidentificaţi. În 22 decembrie, Zorella s-a întâlnit la sediul Partidului Democrat cu preşedintele acestuia, Janez Janša, fervent admirator al lui Donald Trump şi apropiat al premierului ungar Viktor Orban. După ce iniţial a dezminţit întâlnirea şi i-a ameninţat cu instanţa pe jurnalişti, Janša a admis ulterior că a discutat cu un oficial Black Cube, dar a negat că ar avea vreo legătură cu publicarea înregistrărilor clandestine. El a insistat că, indiferent de metodele prin care au fost obţinute acestea, important este conţinutul lor care, susţine el, dezvăluie corupţia guvernului condus de Robert Golob. De partea cealaltă, premierul Golob i-a cerut într-o scrisoare preşedintei Comisiei Europene să investigheze amestecul firmei israeliene de spionaj în campania electorală, considerând-o „o ameninţare hibridă clară la adresa Uniunii Europene şi a statelor membre care are un impact negativ sau poate amenința valorile, procedurile și procesele politice comune”. În scrisoarea sa, premierul Golob a făcut referire la operațiunile anterioare similare efectuate de Black Cube din ultimul deceniu, inclusiv în România și Ungaria, pentru a evidenția continuitatea interferenţelor politice ale companiei private în Europa.
Operaţiunea Black Cube din România la care face referire premierul sloven a vizat-o în 2016 pe Laura Codruţa Kövesi, care la acea vreme conducea Direcţia Naţională Anticorupţie. Clientul firmei israeliene a fost Daniel Dragomir, fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, iar costul operaţiunii s-a ridicat la 900.000 de lire sterline. Agenţii au hărţuit-o pe şefa DNA cu ameninţări, încercând să-i pirateze contul de e-mail. După arestarea a doi agenţi la Bucureşti, Zorella a recunoscut că le-a ordonat personal să găsească în corespondenţa lui Kövesi materiale compromiţătoare. Zorella şi oamenii săi au primit o pedeapsă cu suspendare de doi ani şi 11 luni pentru constituirea unei organizaţii criminale, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date şi încălcare secretului corespondenţei.
Mai aproape însă de tiparul operaţiunii recente din Slovenia sunt operaţiunile desfăşurate de Black Cube în Ungaria în deceniul trecut. Din decembrie 2017 până în martie 2018, agenţi israelieni cu identităţi false au stabilit contacte cu reprezentanţi marcanţi ai organizaţiilor neguvernamentale maghiare, întâlnindu-se cu aceştia sub pretextul unor oportunităţi de afaceri şi înregistrându-i în secret. Înregistrările, apărute în presă cu trei săptămâni înainte de alegeri, au devenit un element central al campaniei lui Viktor Orbán din 2017. Black Cube a negat orice implicare, apoi a efectuat o operațiune similară înainte de alegerile din Ungaria din aprilie 2022. La acea vreme, folosind o rețea de profiluri false în reţeaua LinkedIn și lansând oferte de muncă prin apeluri video, Black Cube a ademenit cel puțin 12 jurnaliști și activiști critici la adresa lui Orbán, după care a publicat înregistrările în presa favorabilă premierului ungar înainte de alegeri. LinkedIn a confirmat în noiembrie 2022 că firma israeliană a fost responsabilă pentru operațiune, drept pentru care a eliminat toate profilurile false și pagina corporativă a companiei de pe platformă.
Cea mai notorie operaţiune a spionilor Black Cube rămâne însă cea contractată în 2016 de Harvey Weinstein pentru 1,3 milioane de dolari. În contract, mogulul de la Hollywood acuzat de abuzuri sexuale declara explicit că doreşte să împiedice publicarea acuzaţiilor de hărţuire sexuală ale mai multor femei. Timp de un an, agenţii au adunat date pentru zeci de profiluri personale, inclusiv detalii despre istoricul lor sexual. Ulterior, o agentă Black Cube a contactat-o pe actriţa Rose McGowan, pretinzând că este avocată pentru drepturile femeilor la o firmă londoneză fictivă. În urma dezvăluirii, The New Yorker a publicat un articol intitulat „Armata de spioni a lui Harvey”, iar Black Cube și-a cerut scuze.
Aparent, nici lui Donald Trump nu-i sunt străine serviciile oferite de Black Cube. În primul său mandat, Trump a vizitat Israelul în 2017, fără să-şi ascundă nemulţumirea faţă de Acordul nuclear cu Iranul încheiat de preşedintele Barack Obama cu doi ani înainte. În urma vizitei, agenții Black Cube ar fi contactat rudele a doi foști oficiali ai administrației Obama, dându-se drept realizatori de filme documentare. The New Yorker a relatat că au fost întocmite dosare detaliate despre oficiali și rudele lor. Clientul din spatele operațiunii nu a fost niciodată dezvăluit public. Black Cube a negat că ar fi acționat în numele administrației Trump sau în legătură cu acordul nuclear cu Iranul, dar acest episod a demonstrat disponibilitatea companiei de a opera în domeniul exploziv din punct de vedere politic al securității naționale a SUA.
Deși Black Cube se declară ca fiind o firmă privată de informații care furnizează servicii clienților comerciali, jurnaliştii au documentat legături directe cu statul israelian. În 2019, cotidianul Haaretz a relatat că Ministerul Apărării din Israel a încheiat un contract cu Black Cube între 2012 și 2014 și că angajații săi au lucrat cu normă întreagă la o bază de informații a armatei israeliene. Aranjamentul a fost confirmat de purtătorii de cuvânt ai armatei şi ministerului Apărării, care au refuzat însă să dezvăluie natura activităţii prestate sau suma plătită companiei pivate. Un articol recent din cotidianul israelian The Marker sugerează că importanța companiei pentru cercurile oficiale israeliene se extinde dincolo de fostele sale legături cu Ministerul Apărării. În 2024, ministrul Amichai Chikli ar fi discutat cu Black Cube despre posibilitatea unei operațiuni de informații care să vizeze organizația americană „Studenți pentru Justiție în Palestina”, o operaţiune care nu a mai avut loc.
De altfel, prin ţinta vizată, şi operaţiunea recentă din Slovenia denotă o suprapunere cu interesele cu interesele guvernului israelian. Spre deosebire de atitudinea necondiţionat pro-israeliană a principalului său rival din alegeri, premierul Robert Golob a criticat constant Israelul pentru ceea ce a numit „genocidul” din Gaza, iar Slovenia a recunoscut oficial Statul Palestina în 2024. În septembrie trecut, guvernul de la Liubliana a emis o interdicţie oficială privind intrarea în ţară a premierului Beniamin Netanyahu, în acord cu mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională. Tot anul trecut, Slovenia adevenit prima ţară din UE care a instituit un embargou total privind importul, exportul şi tranzitul de arme către şi dinspre Israel. În plus, deşi pare o decizie minoră, Slovenia este una dintre cele cinci ţări europene care au decis să boicoteze concursul Eurovision din mai de la Viena, considerând injustă decizia EBU de a permite participarea Israelului.
