Presa pro-Kremlin scrie cât de bine o duce Crimeea după anexare și că nu există cale de revenire a peninsulei în cadrul Ucrainei. Pe de altă parte, e reluată teza că într-o bună zi europenii vor vrea iar gazul rusesc, dar n-o să-l mai primească. În plus, după ce au poluat Nistrul cu bombardamentele lor, rușii râd acum de moldoveni și spun că, oricum, de viză sunt ucrainenii.
Vladimir Putin: alegerea Crimeii de a fi cu Rusia este de neclintit
Argumentî i Factî scrie că, cu ocazia marcării Zilei unirii Crimeii cu Rusia, Vladimir Putin a descris decizia locuitorilor din peninsulă și din Donbas de a se uni cu Federația Rusă, drept una predestinată și istorică. „Această alegere este ireversibilă și de nezdruncinat. Este dictată de destinul Patriei noastre și a devenit una dintre cele mai importante, fără vreo exagerare, etape definitorii în istoria milenară a Rusiei, un simbol al unității, al voinței și solidarității poporului nostru multinațional”, a declarat acesta în cadrul unei întâlniri cu membrii cabinetului de miniștri. Putin a menționat că în ultimii 12 ani, au fost alocate 1,3 trilioane de ruble pentru dezvoltarea Crimeii și a Sevastopolului. […]
Vzglead: „Crimeea nu putea să aibă altă soartă”
Șeful Consiliului societății civile din Crimeea Alexandr Formanciuk: visam la unirea cu Rusia. „Acum privim cu încredere în viitor și știm că lângă noi va fi mereu măreața Rusie, în cadrul căreia Crimeea ocupă un loc onorabil. De aceea, chiar și o ipotetică discuție privind revenirea în cadrul Ucrainei ar fi un anacronism”, a spus într-un interviu pentru Vzglead șeful Consiliului societății civile din Crimeea, Alexandr Formanciuk. Peninsula sărbătorește ziua unirii cu Rusia și realizările obținute. Crimeea și Sevastopolul au devenit din nou parte a Rusiei după un referendum care a avut loc pe 16 martie 2014, pe fundalul loviturii de stat din Ucraina. Pentru unirea cu Rusia au votat peste 96% din alegătorii din Crimeea și Sevastopol. Peste două zile, pe 18 martie, a fost semnat decretul de intrare a peninsulei în componența Federației Ruse. Datorită susținerii federale, în regiune s-au făcut investițiile în construcții, energetică, transport și turism. Într-un timp scurt, în peninsulă a apărut o nouă infrastructură: autostrăzi, podul Crimeii, aeroportul internațional, a fost refăcută renumita tabără Artek, construite și modernizate zeci de școli și alte obiective cu destinație socială. Cum se transformă peninsula a povestit președintele Consiliului societății civile al Republicii Crimeea, istoricul Alexandr Formanciuk. […]
Întrebat dacă Donbasul și Novorosia vor avea în perspectivă o soartă similară, el a răspuns: „Neapărat. Republicile populare Donețk și Lugansk trec printr-o perioadă asemănătoare. Crimeea are relații foarte strânse cu regiunile din Donbas, ne ajutăm reciproc. Și regiunea Herson se integrează în programele noastre, în primul rând din domeniul agricol. Astfel, orice rublă investită va reveni în buget cu profit”. […] Putem afirma cu încredere că nu va avea loc nicio revenire la granițele Ucrainei din 1991. Noi am visat la unificarea cu Rusia încă de când Crimeea era republică autonomă în componența Ucrainei. Acele puține prerogative de care dispuneam atunci le-am valorificat pe deplin pentru a păstra economia și infrastructura peninsulei cu gândul la viitor. Din 2014, starea de spirit în Crimeea nu s-a schimbat. Suntem în continuare recunoscători pentru atenția acordată de autoritățile centrale problemelor noastre. Acum privim cu încredere în viitor și știm că lângă noi va fi mereu măreața Rusie, în cadrul căreia Crimeea deține un loc onorabil. În al doilea rând, peste 90% din locuitorii peninsulei susțin direcția lui Vladimir Putin. Tendința Crimeii spre Rusia a devenit mai puternică. Militarii prin contract de aici se comportă exemplar în zona Operațiunii militare speciale. De aceea, nici măcar la modul ipotetic nu ne imaginăm o revenire în componența Ucrainei – este ceva deja anacronic, demult uitat. […] Altă opțiune decât să revenim în componența Rusiei, nu am avut și nici nu puteam avea.
Nevoia bate la ușă: Europa rusofobă este gata să molfăie cactusul rusesc
RIA Novosti: Încă nu s-au potolit bine indignările după declarațiile premierului belgian că Europa nu e în stare „să-l sufoce economic pe Putin fără susținerea SUA”, de aceea „îi rămâne o singură cale: să ajungă la o înțelegere”, iar președintele Franței a și anunțat că a decis să fie instituit un canal de comunicare directă cu Rusia privind negocierile de pace. […]
După cum știm, sentimentul de mândrie depinde direct de senzația de foame și punga goală. Se pare că s-a întâmplat ceva în grădina fermecată. Și iată ce s-a întâmplat. Prețurile la gaze s-au majorat de două-trei ori în comparație cu perioada 2024-2025, la benzină cu 20-30%, prețul la îngrășăminte a crescut până la cer, se așteaptă ca prețurile la produse să crească de 1,5 ori spre sfârșitul anului. Doar într-o săptămână, din cauza scumpirilor la petrol și gaze, UE a plătit în plus cel puțin șase miliarde de euro. Exact „cum a prescris medicul”: prețul libertății trebuie să-l simtă fiecare, ca să-l aprecieze mai bine. […] De aceea, nu contează când Europa va bate la ușa noastră: mâine, poimâine sau peste un an, deoarece criza va fi de durată și copleșitoare. Li se va răspunde că nimeni nu-i acasă. Da, da. Absolut nimeni.
TASS: Moldova încearcă să acuze Rusia de poluarea Nistrului
Autorităţile din Republica Moldova încearcă să lege poluarea Nistrului de atacul rusesc asupra Centralei hidroelectrice de la Dnestrovsk în Ucraina și drept „dovadă” i-au înmânat ambasadorului Rusiei o sticlă cu apă tulbure, a declarat reprezentanta MAE rus Maria Zaharova. „Pe 16 martie, MAE al R. Moldova l-a convocat pe ambasadorul Oleg Ozerov, pentru a i se transmite o notă de protest. Partea moldoveană i-a înmânat o sticlă cu un lichid tulbure, fără marcaj, fără etichete, fără a spune ce conține și ce să facă cu aceasta”. Dimplomata a comparat probatoriul atât de „puternic” prezentat de partea moldovenească cu rațele moarte din Salisbury și cu eprubeta cu praf alb a secretarului de stat al SUA Colin Powell. „De altfel, a continuat ea, având în vedere situația din domeniul științei și a educației provocată de președinta Maia Sandu, e foarte posibil să nu existe posibilități reale de a face o expertiză proprie de către experții moldoveni și pe această cale au vrut să roage ambasadorul nostru să transmită probele la Moscova pentru o analiză corespunzătoare în laboratoarele științifice și să stabilească ce conține acea apă”. Zaharova a atras atenția la faptul că petele de petrol pe Nistru în nordul Moldovei au fost observate cu mai mult de o săptămână în urmă şi că, iniţial, apariția acestora a fost asociată cu accidentul unui camion ucrainean care transporta 30 de tone de ulei şi combustibil, iar exact cu o zi înainte de convocarea ambasadorului rus la MAE, conducerea Ministerului Mediului din Republica Moldova a declarat că nu dispune de niciun fel de informații privind cantitatea şi tipul substanțelor poluante care au ajuns în râu.
„Nu știu cui i-a venit ideea cu acea sticlă. Cred că Sandu a primit un apel în acest sens și a coordonat personal cu Bruxelles-ul sau cu Kievul versiunea privind responsabilitatea Rusei pentru poluarea ecologică a principalei artere de alimentare cu apă a Moldovei”. Reprezentanta MAE rus a spus că istoria cu sticla cu apa tulbure denotă faptul că autoritățile moldovene sunt gata să „meargă la orice pentru a susține mitul unui pretins pericol rusesc, pentru a-și justifica acțiunile totalitare privind remodelarea Moldovei conform așa-numitelor standarde europene și, de fapt, să o lipsească de suveranitate”. […]
