Vânătoarea de ruși care se opun războiului din Ucraina l-a făcut pe Vladimir Putin să reînvie o practică ce datează din perioada absolutismului din Franța, scrie presa independentă rusă. Aceasta relatează și cum scade capacitatea Rusiei de a ataca Ucraina cu drone și rachete și de ce China cucerește economic Donbasul ocupat de ruși.
Război de uzură în aer
Rusia schimbă tactica atacurilor cu rachete și drone, iar Ucraina încearcă să submineze producția rusească de rachete, scrie RE:RUSSIA. Armata rusă a început să aplice o nouă tactică de atacuri asupra Ucrainei, caracterizată printr-o amploare-record – numărul de drone lansate poate ajunge la o mie, atacurile au loc în valuri pe parcursul mai multor ore, uneori o zi și o noapte întreagă, țintesc concomitent diferite regiuni ale țării și un număr mare de obiective, inclusiv infrastructura civilă. Astfel de atacuri masive au avut loc pe 23-24 martie și 15-16 aprilie. Această tactică are scopul de a pune presiune pe sistemul de apărare antiaeriană al Ucrainei, precum și de a-l suprasolicita și a-i identifica vulnerabilitățile. Durata atacurilor e totuși limitată de numărul platformelor rusești de lansare a Shahedelor. Rolul principal îl joacă, însă, rachetele, în primul rând cele balistice. În condițiile insuficienței mijloacelor de apărare antiaeriană, Ucraina poate intercepta doar o pătrime dintre acestea. Rusia a intensificat numărul atacurilor cu drone și rachete în a doua jumătate a anului 2025. […]
Numărul rachetelor lansate a început să scadă în aprilie la 3,1 pe zi, dintre care doar o treime au fost balistice. Cel mai probabil este o urmare a atacurilor Forțelor Armate Ucrainene din februarie și martie asupra uzinelor din Votkinsk și „Kremnii El” care au rol crucial în lanțul de producție a rachetelor. Atacurile rusești de iarna trecută aproape că au produs o catastrofă umanitară în Ucraina, iar Moscova va încerca și iarna viitoare să-și repete „succesul”. Războiul de uzură în aer este la fel de intens ca și cel terestru și Ucraina nu are foarte mult timp și posibilități la dispoziție pentru a se pregăti pentru iarna următoare. În aceste circumstanțe, Volodimir Zelenski încearcă să convingă aliații europeni privind necesitatea identificării unor soluții complexe a problemei apărării antiaeriene a Europei, care ar putea apăra și Ucraina. […]
Vine iarna. Amenințarea atacurilor rusești este diminuată și de campania reușită a ucrainenilor cu drone middle-strike (cu rază medie de acțiune), care a dus la distrugerea sistematică, zilnică a sistemelor antiaeriene: de la începutul invaziei, trupele ruse e posibil să fi pierdut cel puțin 1300 de unități de apărare antiaeriană. În lipsa acestora, forțele ucrainene atacă mai lesne obiective legate de sistemele rusești de rachete și drone. În luna aprilie, au fost atacate minimum două poligoane de lansare a dronelor de tip Shahed: pe 3 aprilie au fost lovite sistemele mobile de lansare de pe aeroportul din Donețk, pe 4 aprilie – platformele de lansare din Navlya și de pe aerodromul din Khalino. Pe 24 martie, Serviciul de Informații al Armatei ucrainene a distrus complexul rusesc Bastion dotat cu rachete Zircon, din Crimeea. Atacurile metodice ale dronelor ucrainene asupra întreprinderilor chimice din Rusia, de asemenea, perturbă logistica producției și livrării pe front a rachetelor rusești. Pentru ucraineni însă, problema rachetelor balistice rusești necesită o rezolvare sistemică. Deficitul cronic de complexe Patriot și rachete pentru acestea s-a acutizat din cauza războiului din Iran. […]
Nu există niciun dubiu, că Vladimir Putin va începe să se pregătească din timp pentru iarna viitoare, iar o nouă campanie masivă de atacuri cu rachete asupra infrastructurii energetice va viza Ucraina chiar din această toamnă. Volodimir Zelenski a recunoscut în luna februarie că pe „80% din teritoriul Ucrainei” nu există complexe antiaeriene capabile să intercepteze rachete balistice. Această problemă ar putea fi remediată prin îmbinarea a două soluții – lovituri asupra complexului de producție al Rusiei, ceea ce ar permite reducerea amplorii bombardamentelor similare celor recente, și construirea unui nou sistem de apărare antiaeriană. […]
Ucraina contează și pe propriile realizări. Producătorul ucrainean de rachete de croazieră Flamingo, compania Fire Point, și producătorul german Diehl Defence s-au înțeles să grăbească producția unui complex de apărare împotriva rachetelor balistice. […] Problema apărării antiaeriene vizează în măsură egală întreaga Europă. Noile strategii de atacuri cu drone și rachete o fac vulnerabilă în fața unui posibil conflict cu Rusia. Kievul le propune aliaților europeni strategii complexe, pentru soluționarea ambelor probleme, prin constituirea unui consorțiu de producție a rachetelor și sistemelor de apărare.
Novorossia pentru Xi
Cum pătrunde China în Donbas, relatează THE INSIDER. În teritoriile ocupate ale Ucrainei, 6000 de stații de telefonie mobilă funcționează cu echipament chinezesc, potrivit unui raport al organizației Eastern Human Rights Group. Aproximativ 80 de filiale bancare din Donbas folosesc yuani în numerar. Pe fundalul eludării discrete a sancțiunilor de către Beijing, care nu a recunoscut nici „republicile independente LNR și DNR”, nici includerea lor în componența Rusiei, au loc vizite reciproce ale delegațiilor de nivel local și o cooperare prudentă cu corporațiile chineze în domeniul „substituirii importurilor”. În același timp, întreprinderile din Luhansk se pregătesc de târgul din Harbin din luna mai, iar în ianuarie, China a fost vizitata de o delegație din regiunea Herson cu scopul „stabilirii unor relații de cooperare pe termen lung”. Treptat și perseverent, China pătrunde și se consolidează în teritoriile ocupate ale Ucrainei. […] Procesele expansiunii chineze în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia deocamdată nu sunt la scară largă. „China cercetează cu atenție”, după cum a spus un funcționar LNR. Treptat, însă, expansiunea capătă un caracter sistemic: tot mai multe companii chineze pătrund în teritoriile ocupate, cu mijloace necesare ca să-și asigure simpatia elitelor locale. Pentru China aceasta reprezintă și o testare a regimului de sancțiuni, companiile private efectuând o acțiune de „recunoaștere” înainte de venirea giganților din sectorul public-privat al Chinei.
Pe lângă interese strict economice, sunt importante și cele geopolitice. Crimeea are un rol-cheie în regiunea Mării Negre, iar teritoriile din sud-estul Ucrainei servesc drept un cap de pod pentru expansiune în Europa de Est. Pentru China, această pătrundere reprezintă o parte a strategiei sale de creare a coridorului logistic eurasiatic. În această logică se înscrie și construcția de către Rusia a autostrăzii Rostov-Mariupol-Melitopol-Crimeea (așa-numita autostradă „Novorossia”), care ar putea fi conectată la coridorul internațional de transport „Europa-China de Vest” – un proiect comun al Federației Ruse, Chinei și Kazahstanului.
Există încă un motiv important pentru China – accesul la resurse, în primul rând la pământurile rare. Potrivit părții ucrainene, jumătate din pământurile rare ucrainene se află în zona ocupată de ruși. De exemplu, pe teritoriul regiunii Donețk sunt resurse de litiu și titan, precum și singura sursă de zirconiu din Ucraina. Toate acestea ar putea ajunge pe mâinile dezvoltatorilor chinezi, deoarece în Rusia nu există suficiente tehnologii și resurse pentru exploatarea lor. În aceeași situație de află întreaga economie a părții ocupate a Ucrainei. În timp ce toate resursele ocupanților sunt direcționate spre război și menținerea stabilității regimului, prezența chineză în aceste teritorii va deveni tot mai pregnantă.
Putin reînvie practici care au dispărut odată cu revoluția franceză
„Schimbarea de fază”: cât de plauzibilă este extinderea practicii lipsirii de libertate în absența unei decizii de judecată, aplicată celor ce „se opun Operațiunii Militare Speciale (SVO)”, scrie ECHO. Organizația pentru drepturile omului „Pervîi otdel” a aflat despre existența, din martie 2022, a unei dispoziții secrete a lui Vladimir Putin care le permite reprezentanților organelor de forță să rețină și să îi trimită la închisoare pe cei care se „opun SVO”, fără a se intenta o cauză penală sau pronunța o decizie judecătorească. Potrivit apărătorilor drepturilor omului, de la începutul invaziei, numărul militarilor și civililor ucraineni privați de libertate în afara cadrului legal ar putea fi de ordinul a zeci de mii de persoane. Politologul Ekaterina Shulman, a descris dispoziția secretă a lui Putin drept „absolutistă”. Ea a subliniat că aceasta contravine nu doar art. 22 al Constituției, care nu permite privarea de libertate fără o decizie a instanței de judecată, ci și art. 15, care prevede că actele normative care afectează drepturile omului nu pot fi puse în aplicare dacă nu sunt publicate oficial. „Din punct de vedere politic, este ca o „lettre de cachet” – un decret regal de arest, uneori cu numele indicat, alteori chiar în alb. Această practică a fost foarte răspândită până la revoluția franceză, când printr-o semnătură a regelui cineva putea fi încarcerat. Doar în perioada absolutismului lui Ludovic al XV-lea au fost emise aproximativ 20 de mii de astfel de scrisori. În acest fel a fost încarcerat, de exemplu, marchizul de Sade. Lettres de cachet au reprezentat simbolul regimului absolutist, fiind abolite în urma revoluției franceze”, a povestit Shulman. Ea a amintit că acordarea de atribuții absolutiste șefului statului este o tendință care a fost observată încă din perioada pandemiei de Covid, iar în 2022, Putin a obținut prin lege puteri discreționare privind distribuirea activelor companiilor străine care au părăsit Rusia. […] „Președintele își arogă puteri absolutiste pe care le deleagă apoi FSB-lui”, a remarcat politologul. Și conducătorul organizației „Memorial” Serghei Davidis a subliniat că deși nu s-a știut până acum de dispoziția secretă a lui Putin, nu a existat nicio îndoială că asemenea practici ar fi putut apărea doar în urma unei decizii luate la nivelul șefului statului. El a remarcat că expresia „pentru opoziția față de operațiunea specială” apare în 20-25 de răspunsuri primite de la instituțiile judiciare la solicitările privind soarta unor persoane reținute. […] În opinia lui Davidis, confirmarea existenței dispoziției lui Putin „denotă un dispreț nerușinat, răuvoitor și criminal față de lege”. El a amintit că din relatările prizonierilor ucraineni eliberați și ale angajaților sistemului penitenciar care au fugit din Rusia, s-a aflat că pentru militarii, dar și civilii ucraineni lipsiți de libertate a fost creat un sistem „special de tortură”, diferit de condițiile de detenție din închisorile obișnuite, iar omniprezența acestor practici sugerează că astfel de decizii nu au fost luate pe loc. „Încă nu s-a găsit un decret al lui Putin despre cum să fie torturați, chinuiți ucrainenii, cum să fie înfometați, lăsați fără somn, îngrijire medicală, impuși să cânte imnul Rusiei, să stea ore în șir în picioare, dar nu m-aș mira dacă ar exista și așa ceva. Într-un sistem centralizat, totul se ține pe decizia puterii de vârf”, spune Davidis. […]
