Zecile de mii de migranți care au luat cu asalt enclava spaniolă Ceuta au fost manipulați cu dezinformări lansate pe rețele de socializare – dar deocamdată nu e clar de unde au plecat. Mai puțin misterioasă e sursa campaniei de dezinformări care vizează alegerile locale din Germania: e vorba de Rusia.
Dezinformări în criza migranţilor marocani din enclava spaniolă Ceuta
Mai multe postări înşelătoare de pe reţelele de socializare par să fi contribuit la creşterea bruscă a numărului de migranţi africani care încearcă să ajungă în în enclava spaniolă Ceuta din Africa de Nord. La sfârşitul lui iulie, zeci de mii de oameni au traversat graniţa marocană, declanşând o criză umanitară majoră. Zeci de persoane s-au înecat sau şi-au pierdut viaţa în învălmăşeala creată la frontiera Uniunii Europene. Autorităţile spaniole şi marocane au dat vina pentru creşterea bruscă a numărului de traversări pe informaţiile incorecte de pe Internet şi pe traficanţii de persoane. La baza majorităţii afirmaţiilor înşelătoare distribuite online se află o hotărâre a Curţii Supreme spaniole privind returnarea imigranţilor, emisă cu câteva săptămâni înainte. Instanţa a decis că migranţii care sosesc pe mare nu pot fi supuşi aceleiaşi proceduri de deportare rapidă aplicată persoanelor interceptate în timp ce traversează infrastructura fizică a frontierei, precum gardurile sau sau barierele terestre. Hotărârea a fost denaturată pe scară largă în postări care susţineau că autorităţile spaniole nu-i pot returna pe migranţii ajunşi pe teritoriul spaniol pe mare, sugerând că aceştia ar beneficia automat de dreptul de a rămâne în ţară.
În 13 iulie, o postare pe Facebook în limba arabă descria decizia drept „istorică”. Au urmat zeci de postări similare, inclusiv pe TikTok. Unele dintre conturile care au răspândit afirmaţia sunt legate de pagini active axate pe migraţie. Un astfel de profil de pe platforma Telegram promovează informaţii despre emigrare sub sloganul „Toate oportunităţile de emigrare în străinătate sunt în mâinile dumneavoastră”. DW Fact Check a identificat multe alte exemple de conturi mai puţin proeminente care au folosit formulări identice sau asemănătoare cu versiunea citată distribuită iniţial. Multe dintre postările analizate au citat hotărârea instanţei supreme spaniole fără a-i explica domeniul juridic de aplicare. De exemplu, un utilizator dintr-un videoclip de pe TikTok a spus că „această lege care a apărut în Spania prevede că este interzis să trimiţi pe cineva înapoi dacă a venit înotând în Spania şi este interzis marinei să-l trimită înapoi. Acest lucru este adevărat…” Clipul prezenta hotărârea Curţii Supreme ca pe o interdicţie generală a deportării migranţilor care sosesc pe mare.
Afirmaţia că imigranţii ajunşi în Spania pe mare nu pot fi returnaţi legal în ţările de origine este înşelătoare. Este adevărat, migranţii care sosesc pe mare se află într-o situaţie juridică diferită faţă de persoanele interceptate în timp că încalcă infrastructura frontierei oficiale, dar cazurile acestora se procesează individual, cu garanţiile procedurale impuse de lege. În fapt, hotărârea instanţei supreme spaniole limitează utilizarea returnărilor imediate în aceste cazuri specifice, fără să le acorde automat migranţilor dreptul de a rămâne în Spania. De asemenea, decizia permite guvernului să instaleze bariere fizice pe mare, lucru pe care Spania l-a făcut ulterior pentru a elimina ceea ce mulţi au descriis ca fiind o lacună legală.
Pe lângă interpretările selective înşelătoare ale legislaţiei spaniole din postările citate mai sus, asaltul migranţilor marocani asupra enclavei Ceuta a fost urmat de distribuirea pe reţelele de socializare a numeroase imagini dramatice atribuite incidentului. O înregistrare video publicată pe Facebook în 31 iulie cu pretenţia că înfăţişează momentul în care „zeci de mii de marocani inundă Spania chiar acum” prezintă în realitate o mulţime de pelerini vizitând un loc religios din sud-estul Turciei şi a fost filmată cu câteva săptămâni înainte de criza migranţilor din Ceuta.
Un alt exemplu este videoclipul distribuit în 1 august în reţeaua Instagram de Raven Harrison, o candidată republicană în alegerile pentru Congres din Florida. În imagini se vede un grup numeros de oameni alergând dezlănţuiţi pe o stradă, lovind şi răsturnând coşurile de gunoi. În comentariul său, politiciana americană pretinde că este vorba de „mii de bărbaţi apţi de serviciu militar (care) au inundat Ceuta şi Europa. Jefuiesc magazine, iau cu asalt case şi terorizează locuitorii. Aţi observat lipsa femeilor şi copiilor?” Un alt utilizator care a postat acelaşi clip pe Facebook scrie că „aceşti 50.000 de musulmani marocani…ei doar caută o viaţă mai bună.” Postări similare s-au răspândit şi pe alte platforme, precum X, inclusiv în limba spaniolă.
Însă videoclipul cu mulţimea care vandalizează mobilierul urban nu are legătură cu migranţii din Ceuta. Căutarea inversă a imaginilor relevă că aceleaşi secvenţe au fost distribuite în 31 mai în postări care atestă că au fost filmate la Toulouse, Franţa, după finala dramatică a Ligii Campionilor în care Paris Saint-Germain a învins-o pe Arsenal la loviturile de departajare.
Campanie rusească de dezinformare înaintea alegerilor regionale din Germania
Germania se pregăteşte pentru alegerile regionale din septembrie în landurile Saxonia-Anhalt, Berlin şi Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Scrutinurile au o importanţă crucială, dată fiind ascensiunea în sondaje a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), favorit în estul ţării. Îngijorarea este amplificată de valul de postări false care circulă online, menite să discrediteze unii candidaţi şi să sporească diviziunile din societate. Analiştii avertizează în privinţa unei campanii majore de dezinformare orchestrate de Rusia, îndreptată împotriva tuturor partidelor, cu excepţia AfD şi a Alianţei Sahra Wagenknecht (BSW), paartid populist de stânga.
Eric Stehr, un student care candidează din partea partidului Die Linke pentru parlamentul landului Saxonia-Anhalt, a fost surprins să fie subiectul unor videoclipuri distribuite pe reţelele de socialzare în care a fost acuzat că şi-a omorât bunica pentru a-i moşteni apartamentul, că a ucis un model de webcam din gelozie, că a organizat petreceri sexuale LGBTQ clandestine într-o universitate germană şi că a ajutat Universitatea Bauhaus din Weimar să ofere note mai mari studenţilor din vestul Germaniei. Informaţiile false – dezminţite atât de poliţie, cât şi de conducerea universităţii – au fost concepute ingenios astfel încât să pară că provin de la publicaţii germane consacrate, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Stern TV, ARD şi Spiegel TV.
Un alt exemplu de încercare de discreditare a unui politician implicat în alegeri este ceel al primarului capitalei Berlin. Într-un videoclip distribuit în reţeaua X, creştin-democratul Kai Wegner a fost acuzat pe nedrept de uciderea unui jucător profesionist de tenis. Vocea din videoclip – care nu prezintă niciun fel de dovezi – este generată de inteligenţa artificială. Poliţia din Berlin a confirmat că niciun jucător de tenis nu afost ucis în oraş şi că nu există anchete care să-l implice pe Wegner, care oricum a renunţat să mai candideze după ce a fost criticat că în ianuarie a preferat să participe la o partidă de tenis în timp ce mari părţi ale capitalei germane au fost afectate de o pană de curent. Au fost vizaţi în schimb alţi candidaţi din CDU, SPD, Verzii, Partidul Stângii şi FDP, cu acuzaţii false de corupţie, consum de droguri şi, în zeci de cazuri, de scandaluri sexuale fabricate.
Exemplele de mai sus fac parte din operațiunea de influență rusească cunoscută sub numele de Matrioșka, denumită și operațiunea Overload. DW Fact Check a identificat peste 180 de postări false pe platformele X, Bluesky și TikTok începând cu 24 iunie. Datele provin dintr-o arhivă detaliată menținută de colectivul de investigații anonim Antibot4Navalny, care a fost inițial fondat pentru a expune dezinformările care îl vizau pe regretatul lider al opoziției ruse, Alexei Navalny, și care acum urmărește online operațiunile de influență rusă. Deşi se aşteptau ca apropiatele alegeri să facă din Germania o ţintă, observatorii sunt îngrijoraţi de amploarea operaţiunii. Ei spun că noutatea faţă de operaţiunile de dezinformare precedente este vizarea alegerilor locale şi concentrarea asupra unor candidaţi individuali relativ obscuri. Continuitatea este dată de răspândirea aceloraşi naraţiuni pro-ruse, anti-germane şi anti-UE.
Grupul de cercetare OSINT Gnida Project, care investighează campaniile de dezinformare rusești, a descoperit anterior că toate campaniile media false, similare cu cele ale Matrioşka, sunt legate direct, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al conținutului, de faimoasa unitate Storm-1516, controlată de agenția de informații militare a Rusiei, GRU. Aceasta a fost activă şi în perioada premergătoare alegerilor federale din Germania de anul trecut.
