Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.
SUA, România și Republica Moldova se pregătesc să atace obiective strategice importante ale Rusiei în regiunea separatistă transnistreană, precum depozitul de muniții de pe vremea URSS de la Cobasna. Această narațiune este promovată în contextul în care tensiunile se intensifică în zonă, dat fiind că Rusia concentrează trupe la granițele Ucrainei.
Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.
În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.
Controversatul politician Iurie Roșca încearcă să acrediteze ideea că un lider autoritar ar fi mai bun pentru Republica Moldova. Narațiunea este promovată de portavocea Kremlinului și este folosită pentru a ancora Moldova în zona spațiului estic, unde regimurile autoritare reprezintă norma.
Denumirea disciplinei „Istoria Românilor”, dar și conținutul programului didactic discriminează populația majoritară „moldovenească”, potrivit unui ONG care a depus o plângere la Consiliul antidiscriminare. ONG-ul reia narațiunile URSS privind existența limbii și poporului moldovenesc.
Studenții basarabeni care învaţă în România sunt eligibili pentru a fi vaccinați în etapa a treia.
Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.
Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a renunțat la propunerea de federalizare a Republicii Moldova, dar propune, în schimb, revenirea la un document vechi de aproape un sfert de secol, care vedea soluționarea diferendului prin punerea Chișinăului și Tiraspolului pe picior de egalitate, adică de facto, crearea unei confederații.
Uniunea Europeană a contribuit în ultimii ani la menținerea în viață a Transnistriei, oferindu-i acesteia piața sa în ideea că astfel va contribui la evitarea unui conflict în regiune. Rusia a încetat să fie partenerul economic predominant al republicii separatiste, dar și-a păstrat suficiente pârghii în regiune.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Transnistria a reprezentat în ultimele trei decenii una dintre cele mai mari enigme din Europa de Est și continuă să fie un studiu de caz aparte, fiind unul dintre primele conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic și apoi un model pentru cele ce au urmat în jurul bazinului Mării Negre.
Perdant în recentele alegeri prezidențiale din această toamnă, Igor Dodon încă se agață de putere în interiorul Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM), dar și în fața susținătorilor săi externi de la Kremlin.
Uniunea Europeană vrea să combată evaziunea fiscală și munca la negru, ceea ce reprezintă o formă de totalitarism, afirmă ideologul partidului filo-rus al socialiștilor, preluat pe larg de presa afiliată acestora.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA obligă Rusia să se axeze pe acțiunile sale hibride din UE. Doar aici are sorți de izbândă. Doar în Uniunea Europeană există loc de manevre active și un lobby puternic pro-Rusia.
Socialiștii și presa asociată acestora au reacționat virulent la o hotărâre a Curții Constituționale a Republicii Moldova prin care este anulată o lege care acorda un statut privilegiat limbii ruse. Hotărârea este prezentată drept un atac împotriva minorității ruse și se acreditează ideea că responsabilitatea pentru acest atac o poartă președintele nou-ales, Maia Sandu, care în acest fel și-a încălcat promisiunile de campanie.
Judecătorii Curții Constituționale au blocat încercarea stângii pro-moscovite de a oferi limbii ruse un statut privilegiat în Republica Moldova.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că a reușit să deblocheze dialogul cu instituțiile Uniunii Europene și să restabilească susținerea europeană pentru Republica Moldova.
Maia Sandu este un agent al forțelor externe care se comportă ca un virus creat pentru a distruge statul moldovenesc și a uni cu România teritoriile de dincolo de Prut. Se acreditează și ideea că lidera de la Chișinău ar fi responsabilă de criza politică pe care au creat-o, de fapt, socialiștii
Președintele nou-ales al Republicii Moldova vrea să controleze serviciile și parchetele pentru a-și ataca adversarii, cum a făcut și oligarhul Vlad Plahotniuc. Narațiunea vine din zona PSRM, partid care controlează în realitate instituțiile respective deși, oficial, nu mai e la putere.
George Soros se află de trei decenii în spatele unui asalt asupra spațiului ex-sovietic. Rețeaua lui Soros a provocat revoluțiile colorate la mijlocul anilor 2000, iar mai recent a preluat controlul Moldovei și Armeniei și caută să captureze și alte state pentru a asedia Rusia.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că este vorba de "traseul Chişinău-Soroca-Iampol-Kiev, cu ocolirea teritoriului Transnistriei".
Vizita Maiei Sandu la Kiev poate duce la o resetare a relațiilor moldo-ucrainene și un parteneriat axat pe proiecte comune și integrarea europeană. Nu va fi, însă, ușor.
Fostul oficios guvernamental de la Chișinău, Moldova Suverană, susține că Republica Moldova ar trebui să-i ofere Ucrainei teritoriul separatist al Transnistriei în schimbul Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud
Rusia maschează, prin retorică agresivă, lipsa de idei și chiar de interes real pentru Moldova. Transnistria – un pion pentru viitoare schimburi, controlat tot mai ferm de Șeriff.
După ce Maia Sandu a reiterat poziţia Chişinăului privind retragerea trupelor ruse care staţionează ilegal în Republica Moldova încă din timpul războiului de la Nistru din 1992, oficiali de cel mai înalt rang de la Moscova au acuzat-o că prin aceasta ar destabiliza situaţia din regiune
Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, reintepretează istoria din perspectiva tezelor kominterniste din vremea URSS-ului și acuză SUA de invazie a Europei până în ziua de azi.
Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
România trebuie să își asume sprijinirea reformelor pro-europene din Republica Moldova printr-un nou “pact de la Snagov".