Este lector la Institutul Politehnic Igor Sikorsky al Universității Naționale Tehnice din Kiev și director executiv al Institutului de Politici Mondiale. Autor al rapoartelor „Război hibrid: supraviețuiește și câștigă” (Harcov, 2015), „Agresiunea hibridă a Rusiei: lecții pentru Europa” (Kiev, 2017) și „Jocuri de imagini: cum percepe Europa Ucraina” (Harcov, 2016, coautor Tetyana Vodotyka). Cartea sa „A șasea: amintiri ale viitorului” - un studiu al președinților ucraineni - a fost publicată în 2017. Din aprilie 2017 este membru al Consiliului public la Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina.
Decizia Consiliului European de a demara negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda statutul de candidat Georgiei indică dorința Bruxelles-ului de a juca un rol mai activ în politica externă.
Rusia a folosit întotdeauna gazele drept armă, iar Ucraina a fost întotdeauna o țintă a agresiunii energetice a Kremlinului. Evenimentele din toamna lui 2021 în Europa ne îndeamnă să privim în urmă, la celelalte așa-numitele „războaie ale gazelor” și la impactul acestora, pentru a putea prevedea cu mai multă acuratețe viitoarele acțiuni ale Rusiei și pentru a îi înțelege tacticile și motivațiile.
Exercițiul ruso-belarus „Zapad-2021” a devenit obiectul unei atenții sporite din partea vecinilor celor două țări. Dar acest eveniment de pe harta politico-militară a Europei a fost folosit de Kremlin pentru a distrage atenția.
Criza refugiaților care s-a declanșat în vară la granița dintre Belarus și vecinii săi vestici are câteva componente. Este vorba aici despre noi tactici in arsenalul hibrid al Rusiei, care includ folosirea în mod cinic a unui aliat și intenția de a contracara dur criticile serioase îndreptate împotriva Rusiei.
Studiul instrumentelor hibride și al tehnologiilor folosite pentru aplicarea lor devine de-acum imperativ pentru majoritatea țărilor europene. Trebuie înțeles ca aplicarea lor durează suficient de mult timp pentru a reprezenta o bază de studiu, iar nevoia de a adopta contramăsuri va rămâne relevantă mulți ani de-acum înainte.
Incidentul în care o aeronavă Ryanair a fost forțată să aterizeze, iar Roman Protasevici și Sofia Sapega, care se aflau la bord, au fost reținuți, a forțat Uniunea Europeană și Statele Unite să adopte o atitudine mai fermă împotriva Belarusului. În același timp, însă, Rusia e pe cale de a absorbi această țară în toamna lui 2021.
Concentrarea trupelor rusești lângă granița cu Ucraina, care a început în martie 2021, a fost însoțită de ceea ce pare a fi o operațiune psihologică de dezumanizare a inamicului prin dezinformare. Deși tensiunile s-au redus ca urmare a unor evenimente la nivel internațional, această tehnică merită o analiză detaliată.
În lume se caută acum modalități de folosire a motoarelor hibride pentru a proteja mediul. În Ucraina, însă, problema curentului electric are o interpretare în primul rând politică. Relațiile energetice cu Rusia și Belarus sunt o dovadă clară în acest sens.
Speculațiile cu trimitere la memoria istorică au devenit principala armă folosită de Rusia în confruntarea de tip hibrid cu țările europene. Ele au ca țintă atât țări membre UE, cât și țările din Parteneriatul Estic.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din SUA obligă Rusia să se axeze pe acțiunile sale hibride din UE. Doar aici are sorți de izbândă. Doar în Uniunea Europeană există loc de manevre active și un lobby puternic pro-Rusia.
Decizia Consiliului European de a demara negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și de a acorda statutul de candidat Georgiei indică dorința Bruxelles-ului de a juca un rol mai activ în politica externă.
Donații
Veridica.md