În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
În octombrie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să acorde statul de candidată acestei țări cu 3,5 milioane de locuitori, afectată de sărăcie și instabilitate politică și care se confruntă cu amenințări secesioniste.
Ea crede că, în prezent, nu există o amenințare militară, ținând cont de evoluția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei.
El spune că anexarea Crimeii și războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina au schimbat abordarea față de sistemul național de apărare și au determinat aprofundarea cooperării cu NATO.
Acestea afectează și Republica Moldova – subliniază ministerul de Externe.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
„Această apartenență formală la spațiul fostei Uniuni Sovietice semnalează o anumită încărcătură simbolică, care displace multor concetățeni de-ai noștri” – afirmă ministrului de Externe, Nicu Popescu.
Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.
Puterea de la Chișinău vrea să forțeze intrarea Republicii Moldova în NATO și în acest scop încearcă să reducă la tăcere opoziția prin dosare penale, potrivit presei afiliate Kremlinului. Aceasta mai scrie și că invitarea Republicii Moldova la reuniunea NATO de la București reprezintă o încălcare a statutului de neutralitate al acesteia și o confirmare a în plus că această țară este deja „cu un picior” în NATO.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
Republica Moldova vrea să îi dea Ucrainei Transnistria în schimbul unei părți a regiunii Odessa, iar Kievul ar putea, în acest fel, să captureze depozitul de muniție pe care Rusia îl are în Transnistria, potrivit unei narațiuni false distribuite de presa rusă. În realitate nu s-a pus problema unui astfel de transfer de teritorii, iar în ceea ce privește depozitul, Republica Moldova cere cu insistență, de zeci de ani, ca muniția să fie transferată în Rusia iar militarii care o păzesc, retrași de pe teritoriul său.
Motivul este deconectarea energiei electrice pe partea ucraineană.
Organizaţia USR din Chişinău are circa 20 de membri.
Guvernul suedez precizează că de o parte a ajutorului umanitar va beneficia și Republica Moldova, vecină cu Ucraina, care a primit un număr mare de refugiați ucraineni și suferă direct consecințele războiului.
Forțele Rusiei au lansat un atac masiv asupra Ucrainei, dar neagă orice implicare în loviturile din Polonia.
La începutul lunii, Vladimir Andronachi a fost expulzat din Ucraina vecină.
Militarii americani din cunoscuta Divizie 101 aeropurtată au fost amplasați în România inclusiv pentru a ataca regiunea separatistă transnistreană, în primul rând centrala electrică din această regiune, susține un controversat politolog rus. Narațiunea falsă este preluată de Politnavigator, un site afiliat Kremlinului.
Republica Moldova a primit în jur de 80.000 de refugiați ucraineni.
Chișinăul va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice.
Ultimele evoluții de la Chișinău sugerează că Republica Moldova pare să fi devenit ținta unui război hibrid declanșat de Federația Rusă pentru a da jos actuala putere proeuropeană și a readuce acest stat în sfera de influență a Moscovei. Autoritățile de la Chișinău sunt nevoite să facă față unei crize energetice fără precedent, scumpirilor în lanț la cele mai importante produse și servicii, dar și protestelor organizate de partide în spatele cărora se crede că stau serviciile secrete de la Moscova.
Vineri, la Chişinău se va afla şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care se va întâlni cu preşedinta Maia Sandu şi se va adresa deputaţilor.
România va rămâne fără energie electrică la iarnă, deoarece guvernul a emis un ordin prin care întreaga producție a celor mai mari furnizori cu capital majoritar românesc va fi dată Moldovei, potrivit unei narațiuni false lansate în contextul crizei energetice cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. În realitate, nu există un asemenea ordin guvernamental, ambii producători având contracte în derulare, care trebuie onorate.
România, care are o economie de șase ori mai mare, identifică în jur de șase mii de cazuri de muncă nedeclarată pe an – declară ministrul Muncii în Guvernul de la Chișinău, Marcel Spătari.
„Starea de război care este în Ucraina determină autoritățile de acolo să aibă o anumită politică în raport cu persoanele care intră în țara lor” - susține șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Ea are programate întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă.
Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut în Republica Moldova.
Au fost reținute mai multe persoane bănuite că încearcă să destabilizeze situația din țară.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
