Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Refugiații ucraineni au un comportament obraznic față de moldoveni, încearcă să-și impună viziunile politice și încalcă legea, potrivit presei ruse care mai scrie și că autoritățile de la Kiev ar intenționa să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei.
Într-o conferinţă de presă comună la Chişinău, cu ministrul moldovean de Externe, șefa diplomației de la Berlin a precizat că Germania lucrează cu partenerii internaţionali pentru a stabili un transport aerian direct în țara sa, pentru refugiaţii ucraineni care au ajuns în Republica Moldova.
Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Occidentul i-a declarat de fapt război Federației Ruse prin sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, iar guvernarea de la Chișinău s-a aliat cu Vestul, ceea ce poate avea consecințe grave, scrie Mejdurecie.md. Articolul de analiză încearcă să justifice o eventuală repetare a situației din Ucraina și în Republica Moldova, dacă aceasta își va menține abordarea pe care o are în prezent față de Rusia și de Occident.
O procedură scrisă a fost lansată luni pentru „validarea” de către statele membre a „proiectelor de scrisori menite să solicite avizul Comisiei Europene” – precizează președinția franceză a Consiliului UE.
Numărul acestora ar fi, în prezent, de 120 de mii, ceea ce e mult pentru un stat dintre cele mai sărace din Europa şi care, fără regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), are doar 2,6 milioane de locuitori.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova a apărut un val de comentarii care incită la ură față de refugiații care vin din Ucraina. Principalele narațiuni care transpar în mesajele postate masiv pe rețelele de socializare sunt că refugiații ucraineni ar fi obraznici, autoritățile trebuie să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu de refugiați, Moldova este săracă dar ajută milionarii ucraineni, alte țări au aceleași probleme cu refugiații și acesta e abia începutul. Aceasta pare o campanie concertată cu scopul de a diviza societatea, a atenționat președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
Vizita sa survine pe fondul fluxului de refugiaţi din Ucraina care vin în Republica Moldova şi după ce regimul separatist pro-rus din Transnistria (est) a solicitat, din nou, Chişinăului iniţierea unui dialog pentru ceea ce numeşte reglementarea definitivă a relaţiilor.
Tiraspolul susţine că solicitarea Chișinăului de integrare în UE este "o decizie geopolitică ce va duce la schimbarea granițelor internaționale" și la "schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene".
Războiul din Transnistria a izbucnit, oficial, pe 2 martie a 1992, moment în care se înregistrau deja violențe de câteva luni. Războiul a fost ultima – și cea mai sângeroasă – etapă a unui conflict declanșat în fosta URSS între forte reformiste, care în republici luaseră forma mișcărilor de emancipare națională, și cele conservatoare, care își doreau menținerea unui imperiu sovietic cu capitala la Moscova. Nou-formata Federație Rusă a intervenit în război pentru a menține un cap de pod în fosta provincie/republică unională.
Echipa Sputnik Moldova a demisionat în bloc în semn de protest față de politica editorială a radioului, gestul fiind fără precedent în istoria presei pro-ruse de la Chișinău. Decizia survine în contextul în care guvernul își intensifică măsurile menite să protejeze publicul din Moldova de propaganda lansată de canalele de limbă rusă, care domină spațiul mediatic la Chișinău.
Vecină cu Ucraina, Republica Moldova este interesată direct de modul în care decurge războiul din Ucraina, atât din motive militare, cât din perspectivă umanitară.
Republica Moldova își încalcă neutralitatea întrucât îi permite NATO să livreze armament Ucrainei, aflată în război cu Rusia, care pe 24 februarie a invadat-o. Narațiunea falsă e promovată de politnavigator.net, care face referire la comentariul unui expert rus.
Premierul georgian, Irakli Garibaşvili, și-a atras un val de critici după ce a anunțat că guvernul său nu se raliază la sancțiunile economice impuse Moscovei de către occidentali.
Circa două mii de cetăţeni ai Ucrainei, în mare parte familii, au intrat în Republica Moldova după declanșarea invaziei rusești.
Kremlinul vrea să își consolideze puterea pe care o deține de facto în regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova prin accelerarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii care nu și-au dobândit-o încă. În demersurile sale, Moscova ignoră Chișinăul.
Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei vecine, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.
Cea mai mare parte a acestora a fost depozitată acolo în urma retragerii trupelor sovietice din țările membre ale fostului Pact de la Varșovia.
Republica Moldova este inundată cu armament de NATO, cu care are un parteneriat tot mai strâns. Scopul Alianței este să împingă Moldova spre un război cu Rusia. Narațiunile false sunt promovate în ciuda faptului că nu se pune problema unei aderări a Moldovei la NATO.
El a aminitit că, din 1992 și până acum, Statele Unite au investit 1,5 miliarde de dolari în Republica Moldova, de la drumuri și infrastructură până la agricultură și mediul academic.
Preţurile energiei au crescut din cauza deficitului de gaz, adâncit intenţionat de gigantul energetic rus Gazprom din vară încoace.
Bucureștiul a înțeles în ultima decadă că investițiile în partea sentimentală a relației cu Republica Moldova ar trebui înlocuite cu ajutoare concrete, care să reziste în timp.
„Îmi vine greu să spun în ce a investit Federația Rusă în acești 30 de ani în Republica Moldova. Probabil în mass-media” – punctează el, cu trimitere la propaganda rusească.
Premierul român, Nicolae Ciucă, a confirmat că va continua și cooperarea bilaterală în domeniul securităţii, dar ţinând cont de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, stipulat în Constituție.
Realizatorii cercetării sociologice notează că este un număr record de unionişti, în comparație cu sondaje similare, fiind de peste 10 ori mai mare faţă de anul 2010.
România numește ca ambasador la Chișinău un expert NATO, Cristian-Leon Țurcanu, care îl înlocuiește pe Daniel Ioniță, promotor al unui unionism agresiv. Narațiunile sunt lansate în contextul unei crize regionale în care Rusia a întețit dezinformările cu privire la o presupusă amenințare NATO în spațiul ex-sovietic.
Guvernarea de la Chișinău vrea să întrețină conflictului transnistrean pentru că astfel este mai atractivă în fața Occidentului și obține mai mult sprijin financiar, potrivit unei narațiuni false recente. De fapt, conflictul transnistrean este unul dintre obstacolele majore în calea unei viitoare integrări europene.
Guvernul Republicii Moldova a intervenit în repetate rânduri, politic și economic, pentru a asigura supraviețuirea regimului separatist din Transnistria. Chișinăul se transformă mai degrabă în avocatul acestui regim, decât în jucătorul care ar trebui să înglobeze și apoi reintegreze un teritoriu rebel.
NATO și SUA au respins cererile făcute de Moscova în contextul crizei din Ucraina. NATO cere și retragerea Rusiei din Moldova, Georgia și Ucraina. Atât Alianța cât și Washingtonul pledează pentru o reglementare diplomatică a crizei din Ucraina și se declară gata să negocieze cu Moscova.
Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.
