Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
„Ne dorim o viteză mai mare în implementarea reformelor” - declara, în iulie, premierul Natalia Gavrilița.
Republica Moldova s-ar putea confrunta în această toamnă cu o serie de provocări majore, în contextul în care Rusia este interesată să readucă această țară în sfera de influență. În plan intern, e de așteptat ca Moscova să folosească pârghiile pe care le are în regiunea separatistă transnistreană și în Găgăuzia. La aceste presiuni se vor adăuga cele făcute în zona energetică.
Prezența militară rusă în regiunea separatistă din stânga Nistrului reprezintă piatra de temelie a securității din regiune, potrivit unei publicații pro-Kremlin. În realitate, forțele ruse au amplificat conflictul, participând la acesta, iar refuzul Moscovei de a le retrage, cum a promis, a dus la perpetuarea .
Găgăuzia este, poate, cea mai rusofilă regiune a Republicii Moldova. O entitate separatistă la începutul anilor '90, Găgăuzia a acceptat până la urmă suveranitatea Chișinăului, însă pretinde dreptul la secesiune în cazul unei uniri cu România sau chiar și al integrării europene.
Șefa statului a spus că în Găgăuzia trebuie create condiții pentru a se studia limba română.
Statutul incert al limbii oficiale a Republicii Moldova, la 31 de ani de la independența acesteia, arată cât de dificilă a fost și rămâne definirea și acceptarea unei identități naționale. Incapacitatea de a clarifica chestiunea limbii și de a se desprinde de invenția sovietică a „moldovenismului” nu e singurul eșec al Chișinăului: la 31 de ani de independență, acesta încă nu își controlează propriul teritoriu și e incapabil să își asigure securitatea energetică și militară.
Guvernarea de la Chișinău face presiuni pentru a reduce rolul limbii ruse în societate dar și pentru a submina drepturile minorităților naționale, scrie rubaltic.ru. În realitate, în ultimii ani nu s-a schimbat practic nimic la Chișinău în ceea ce privește statutul limbii ruse – vorbitorii de română sunt nevoiți să treacă deseori la rusă când comunică cu rusofoni, în cinematografe sunt difuzate filme dublate în rusă, iar canalele TV, emisiunile și filmele rusești abundă în spațiul audio-vizual.
Republica s-a confruntat cu o inflație mai mare doar după prăbușirea leului moldovenesc, în urma crizei financiare din 1998 din Rusia.
România fost prima ţară din lume care a recunoscut statalitatea vecinului său.
„Din prima zi, oamenii din (Republica) Moldova au respins răul războiului și și-au deschis larg casele și inimile pentru copiii, femeile și bătrânii Ucrainei” – afirmă șefa statului, Maia Sandu.
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
Ion Ceban i-a părăsit anul trecut pe socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992.
Guvernul pro-european PAS este vinovat de inflația mare din Republica Moldova și a adus oamenii în pragul disperării. Narațiunea falsă, care ignoră cauzele externe ale inflației, este promovată de opoziția pro-rusă de la Chișinău și publicații apropiate de aceasta. Bloknot-moldova.ru o ilustrează cu un colaj care o arată pe Maia Sandu alături de o femeie care prepară tizic, un amestec de paie și bălegar folosit la încălzire.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, spune că autoritățile trebuie să adopte o atitudine mult mai dură față de mass-media care dezinformează pentru a justifica și promova războiul dezlănțuit în Ucraina vecină de trupele Moscovei.
Parcursul european al Republicii Moldova implică și o ruptură cu trecutul recent în care țara s-a aflat, practic, la cheremul unor oligarhi extrem de influenți, care și-au folosit puterea politică și mediatică pentru a instaura o adevărată cleptocrație. O soluție ar putea fi aplicarea modelului Ucrainei, care a adoptat o lege anti-oligarhi.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău cenzurează presa și elimină mass-media incomodă, potrivit unei narațiuni false promovate de Ministerul rus de Externe. Aceasta e folosită de politnavigator.net și preluată de news-front.ru pentru a justifica eventuale măsuri de răspuns din partea Moscovei.
Situația, și așa anevoioasă, este agravată de impactul secetei asupra sectorului agricol – spun experții Fondului Monetar Internațional.
Guvernarea PAS provoacă haos în Moldova, vrea să rupă relațiilor cu Gazprom, iar SUA pregătesc un succesor în locul Maiei Sandu, scrie un site apropiat politicilor promovate de Kremlin. Acesta mai scrie și că Maia Sandu pregătește o lovitură de stat împotriva ei însăși. Narațiunile au scopul să discrediteze guvernarea proeuropeană de la Chișinău și să destabilizeze situația internă din Republica Moldova.
România a donat Republicii Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu.
Guvernul de la Chișinău al Nataliei Gavrilița, susținut de majoritatea formată din deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a evidențiat în ultimul an printr-un slalom continuu printr-o multitudine de crize fără precent, o inflație record de circa 32%, dar și cea mai mare reușită din 1991 până în prezent – obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la UE.
Populația Republicii Moldova ar fi fost una de analfabeți, forțată să îi slujească pe români, dacă teritoriul acesteia rămânea în componența României, potrivit unei narațiuni false lansate de o publicație pro-rusă. Narațiunea a fost lansată după ce într-o localitate din Republica Moldova au fost comemorați militari români uciși în Al Doilea Război Mondial.
La sfârșitul lunii aprilie, administrația de la Tiraspol instituise cod roșu de alertă, după o serie de explozii care au avut loc în regiune.
Republica Moldova va cere ajutorul României în cazul în care va fi atacată de Rusia, iar asta va duce la anexarea acesteia de către statul român, a scris topwar.ru. Ca și alte publicații rusești, sopwar.ru a citat incorect declarații făcute la București de președintele Maia Sandu și le-a interpretat ca anunțarea unei alianțe împotriva Rusiei.
„Acest război nejustificat împotriva Ucrainei este o încălcare gravă a dreptului internațional și a drepturilor omului” – reafirmă șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu.
Foametea din Basarabia nu a fost organizată de regimul sovietic ci a fost o consecință a secetei și inacțiunii autorităților locale, iar Moscova i-a ajutat pe moldoveni. Narațiunea falsă apare într-o publicație online apropiata Kremlinului, iar scopul este de a disculpa regimul sovietic totalitar, care s-a impus prin teroare.
Președintele Maia Sandu a spus la București că ia în considerate cele mai pesimiste scenarii din cauza apropierii frontului ruso-ucrainean.
Studii anterioare relevau că, din 1991, anul proclamării independenței față de Moscova, populaţia a scăzut cu aproape 1,5 milioane de persoane.
Premierul Natalia Gavriliță spune că măsura este necesară din cauza consecințelor războiului din țara vecină.
Ministrul de externe al regiunii separatiste din Transnistria sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea denunța Acordul de încetare a focului din 1992, ceea ce poate duce la un nou război în regiune. Chișinăul nu și-au manifestat însă vreodată intenția de a denunța acordul, în pofida faptului că unele prevederi ale acestuia nu sunt respectate.
