NATO este o organizație slabă care, în cazul unui conflict cu Rusia, nu-și va apăra nici măcar propriii membri, așa cum nu a apărat nici Ucraina scrie într-un comentariu ehomd.info, o pagină web blocată de Serviciul de Informații și Securitate după începutul războiului din Ucraina pentru difuzarea informațiilor false.
Peste 11 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și lase casele, fie trecând granița pentru a ajunge în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei.
Reacția Chișinăului are loc înaintea așa-ziselor alegeri prezidențiale din Osetia de Sud, care ar putea fi urmate de un referendum privind alipirea acesteia la Rusia.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Un clovn, din mamă rusoaică și tată procuror – l-au descris frecvent jurnaliștii pe cel care fusese mereu atent să nu se i opună preşedintelui Vladimir Putin și care profesa ultranaționalismul rusesc ca fiu al unui etnic evreu.
Președinta pro-occidentală Maia Sandu a precizat că Republica Moldova respectă în totalitate sancţiunile internaţionale impuse Rusiei și că singurul aspect vulnerabil în relaţia cu Moscova îl reprezintă achiziţia de gaze naturale.
Refugiații ucraineni au un comportament agresiv și provocator, iar gazdele sunt tot mai nemulțumite. În Republica Moldova, aceștia vandalizează monumentele sovietice și se iau la harță cu localnicii, scrie publicația rusă mk.ru, citând rețelele de socializare, dar fără să probeze acuzațiile. În Republica Moldova mai multe astfel de dezinformări au fost demontate de presă.
În mai 2021, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
În total, peste zece milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele fie trecând granița pentru a găsi refugiu în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei – relevă datele publicate de ONU.
După proclamarea independenței de către Republica Moldova, la 27 august 1991, relațiile între Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat considerabil. Au avut loc și primele ciocniri între forțele moldovenești și cele transnistrene, pregătite și înarmate de Armata a 14-a a Rusiei. Pe 2 martie, s-a declanșat războiul.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.
A fost primul act al realizării statului național unitar român, urmat, pe 28 Noiembrie 1918, de Unirea cu România a Bucovinei administrate de habsburgi și care a culminat, pe 1 Decembrie, cu intrarea sub autoritatea Bucureștiului a Transilvaniei (centru), Banatului, Crișanei și Maramureșului (vest), după un mileniu de stăpânire ungurească.
Moțiunea lui, care promite o Românie bogată, creştină şi democrată, a fost votată de majoritatea copleșitoare a delegaților la congresul extraordinar al formațiunii AUR.
Gândită de sovietici ca un cap de pod pentru expansiunea spre Basarabia și România de dincolo de Prut, Transnistria a fost, după căderea URSS, scena unuia din războaiele prin care Rusia post-sovietică a încercat să își mențină controlul asupra spațiului sovietic.
Presa scrie că, deși s-a crezut că AUR e despre reunificarea Republicii Moldova cu România, în pandemia de COVID-19 a fost mai mult despre isteria antivaccinistă.
Aproximativ 90% dintre cei care au fugit de conflictul din Ucraina sunt femei şi copii.
Chișinăul trebuie să răspundă exigențelor Uniunii Europene privind recuperarea activelor pierdute în urma fraudei bancare din 2014.
Traian Băsescu afirmă că a luat notă de decizia Înaltei Curţi și că va face „demersurile legale” la CEDO.
Ambasade ale Rusiei le-au cerut cetățenilor ruși din mai multe țări să le notifice dacă se simt discriminați. Prin astfel de mesaje, lansate după invadarea Ucrainei, Moscova sugerează că rușii ar fi discriminați pentru a intimida țări ca Republica Moldova, dar și pentru a-și descuraja cetățenii care vor să plece din țară.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, susține că ţara sa are nevoie de sprijinul partenerilor pentru a depăşi provocările cauzate de războiul din Ucraina.
Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.
Refugiații ucraineni au un comportament obraznic față de moldoveni, încearcă să-și impună viziunile politice și încalcă legea, potrivit presei ruse care mai scrie și că autoritățile de la Kiev ar intenționa să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei.
Într-o conferinţă de presă comună la Chişinău, cu ministrul moldovean de Externe, șefa diplomației de la Berlin a precizat că Germania lucrează cu partenerii internaţionali pentru a stabili un transport aerian direct în țara sa, pentru refugiaţii ucraineni care au ajuns în Republica Moldova.
Fostul ministrul al Apărării, Viorel Cibotaru, în prezent analist politic și militar de la Chișinău a luptat în Războiul de pe Nistru, din 1992, dintre forțele moldovenești și cele paramilitare transnistrenene, ajutate de Armata a 14-a rusă. Într-un interviu acordat Veridica, Viorel Ciboraru a explicat care au fost premisele conflictului, rolul serviciilor speciale și al veteranilor ruși și cum a existat un plan de conservare a defunctei URSS în fostele republici unionale.
Occidentul i-a declarat de fapt război Federației Ruse prin sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, iar guvernarea de la Chișinău s-a aliat cu Vestul, ceea ce poate avea consecințe grave, scrie Mejdurecie.md. Articolul de analiză încearcă să justifice o eventuală repetare a situației din Ucraina și în Republica Moldova, dacă aceasta își va menține abordarea pe care o are în prezent față de Rusia și de Occident.
O procedură scrisă a fost lansată luni pentru „validarea” de către statele membre a „proiectelor de scrisori menite să solicite avizul Comisiei Europene” – precizează președinția franceză a Consiliului UE.
Numărul acestora ar fi, în prezent, de 120 de mii, ceea ce e mult pentru un stat dintre cele mai sărace din Europa şi care, fără regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), are doar 2,6 milioane de locuitori.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova a apărut un val de comentarii care incită la ură față de refugiații care vin din Ucraina. Principalele narațiuni care transpar în mesajele postate masiv pe rețelele de socializare sunt că refugiații ucraineni ar fi obraznici, autoritățile trebuie să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu de refugiați, Moldova este săracă dar ajută milionarii ucraineni, alte țări au aceleași probleme cu refugiații și acesta e abia începutul. Aceasta pare o campanie concertată cu scopul de a diviza societatea, a atenționat președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
Vizita sa survine pe fondul fluxului de refugiaţi din Ucraina care vin în Republica Moldova şi după ce regimul separatist pro-rus din Transnistria (est) a solicitat, din nou, Chişinăului iniţierea unui dialog pentru ceea ce numeşte reglementarea definitivă a relaţiilor.
Tiraspolul susţine că solicitarea Chișinăului de integrare în UE este "o decizie geopolitică ce va duce la schimbarea granițelor internaționale" și la "schimbarea radicală a circumstanțelor reglementării definitive a relațiilor moldo-transnistrene".
Războiul din Transnistria a izbucnit, oficial, pe 2 martie a 1992, moment în care se înregistrau deja violențe de câteva luni. Războiul a fost ultima – și cea mai sângeroasă – etapă a unui conflict declanșat în fosta URSS între forte reformiste, care în republici luaseră forma mișcărilor de emancipare națională, și cele conservatoare, care își doreau menținerea unui imperiu sovietic cu capitala la Moscova. Nou-formata Federație Rusă a intervenit în război pentru a menține un cap de pod în fosta provincie/republică unională.
